Actrița Monica Davidescu povestește despre ce tradiții pascale se păstrează în familia sa, dar și despre ce mănâncă de paște o familie de vegetarieni, așa cum este a ei.
Îndrăgita actriță a Naționalului bucureștean își amintește cu nostalgie despre bunătățile pregătite de bunica sa de Paști, despre vopsitul ouălor și mersul la biserică și spune că păstrează tradițiile familiei în mare măsură – de la cumpăratul bunătăților și pregătitul mesei de sărbătoare, ocazie cu care ne dezvăluie ce mănâncă o familie de vegetarieni cu ocazia Paștelui, și până la obiceiul înnoitului de Paște.
Ce amintiri ai legate despre tradițiile pascale din familia ta?
În primul rând, postul. Copil fiind, nu reușeam să-l țin pe tot, cu toate că bunica ne gătea de post. Intram pe furiș în beci și mâncam cașcavea (un fel de cașcaval absolut genial, făcut în casă) cu usturoi și pâine proaspătă. Și acum mănânc cașcavea de câte ori merg la țară. Mai dădeam iama și în borcanul mare în care era carnea în untură sau puneam untura pe pâine și o mâncam cu sare. În săptămana mare însă nu mă atingeam, nici eu, nici surorile mele, de mâncare de dulce. Îmi amintesc serile de joi înaintea Paștelui sau sâmbăta dimineața, când se făceau cozonacii în cuptorul de la sobă și cu câtă grijă țineam focul sub observație, dar mă săturam numai de miros, că nu gustam nimic până duminica dimineața. Vopseam ouă toate trei, ajutând-o pe bunica. Le spălam, le fierbeam și apoi aveam grijă la vopsit, fiecare de castronul cu culoarea ei. Le ungeam cu șuncă, să rămână strălucitoare, și ni le însemnam pe cele mai ascuțite, ca să putem să le spargem pe celelalte.
La denii și aveam o singură grijă, să aprindem lumânarea și să o ținem aprinsă fără să dăm foc părului celui din față.
În perioada dinaintea Paștelui, mergeam la cimitir și ajutam la curățarea mormântului mamei și al bunicului și ale celorlalți decedați din familia bunicii, în timp ce bunica ne spunea întâmplări adevărate din viața lor. Joi și vineri mergeam la denii și aveam o singură grijă, să aprindem lumânarea și să o ținem aprinsă fără să dăm foc părului celui din față. Cântam în vinerea mare Prohodul și sâmbăta mergeam la Înviere unde uneori stăteam cu bunica până la 4 dimineața. Veneam acasă cu lumânarea aprinsă (o adevărată provocare pe un drum de un kilometru și ceva de la biserică) după ce luam Paște și apoi ne culcam. Masa de Paște se făcea întotdeauna duminica la prânz, după ce dimineața împărțeam pe la casele vecinilor farfurii cu mâncare, ouă și cozonac, pomenind numele decedaților din familie. La masa de Paște, bunica sau tata ne ofereau câte un cadou vestimentar, să ne înnoim de Paște.
Pe toate. Acum postul (chiar dacă nu e în fiecare zi) e mai conștient, și înseamnă și rugăciune. Slujbele de la biserică sunt mai importante decât lumânarea în sine, masa de Paște e tot duminica la prânz, după ce împărțim de sufletul celor plecați.
Monica Davidescu alături de soțul ei, Aurelian Temișan, și de fetița lor, Dora, venind de la biserică, în ziua de naștere a Monicăi.
Cum arată meniul de Paște al familiei Davidescu-Temișan? Care sunt mâncărurile voastre tradiționale preferate?
De mai mulți ani am renunțat la carne. La țară sufeream întotdeauna când erau tăiați mieluții exact în săptămâna mare. Mâncam însă ouă și brânză și, la ocazii speciale, mâncam pește. Acum facem salată boeuf fără carne, pe care o înlocuim cu cașcaval, facem pește, ouă fierte, cozonac și am grijă să fie cămara plină de legume și salate de sezon.
Gătiți ceva chiar voi, în casă? Dacă nu, cine vă ajută cu pregătirea mesei sau de unde vă cumpărați bunătățile?
Da, gătim acasă. Mai puțin cozonacul, pe care îl cumpărăm de la niște producători de prin Moldova. Un cozonac cu multă nucă, foarte bun.
Ai vreo superstiție legată de Paște – porți haine sau pantofi noi, de exemplu?
Merg la biserică și împart ceva de pomană în ziua respectivă. Încă mai cumpăr câte un obiect vestimentar pentru cei apropiați, ca să se înnoiască de Paște.
Cum pregătești casa pentru Paște? Decorați în vreun fel anume?
Curățatul, zugrăvitul casei e un obicei ce se ținea de Paște la țară. Și acum, în această perioadă, spăl geamuri, schimb perdele, aduc ceva nou în casă, dar ca ornamente mă limitez la șervețele cu motive pascale. La țară, în această perioadă ieșeau puii de la cloșcă și nu era necesar să avem pui ornamentali, pentru că îi aveam pe cei adevărați, care se plimbau liberi în curte.
În noaptea de Înviere mergeți la biserică? Aveți un lăcaș de cult anume la care mergeți de obicei?
Da, mergem la biserică. Cum Paștele înseamnă familie, mergem fie la surorile mele, și atunci mergem la biserică în Breaza, fie la familia lui Aurelian, și atunci mergem la una dintre bisericile din Craiova. Dacă rămânem în București, mergem la biserica de lângă casă. Cum fetița e încă mică și nu poate sta toată noaptea la slujbă, stăm doar în prima parte și apoi mergem acasă și dormim. Masa de Paște e tot duminica la prânz, după ce luăm Paștele de la biserică.