Cartea sa, lansată recent și intitulată „Fericirea e un ac de siguranță“, s-a aflat în topul vânzărilor editurii Curtea Veche, la Bookfest 2017. „Fericirea e un ac de siguranță“ e un compendiu de lucruri mărunte, dar nu neimportante, subliniate cu o tușă fină din umorul caracteristic lui Răzvan Exarhu. Noi am stat la o șuetă cu autorul, în urma căreia am mai rămas cu câteva zâmbete, pe lângă cele provocate de volumul său.
De ce ai simțit nevoia să dai o definiție a fericirii?
Am descoperit o posibilă unitate de masură. Nu am gasit definiția. Cu cât e mai neașteptată referința, e cu atât mai ușor să te raportezi la fericire. Și poate că o parte din carte a fost scrisă nu neapărat în vremuri foarte fericite, mi s-a părut important să nu pierd din vedere starea asta de căutare.
În afară de un ac de siguranță (foarte util în anumite circumstanțe), fericirea mai este…
Un gălbenuș moale și cald de ou de țară. Merge?
Ce-ți place cel mai mult la lumea în care trăim azi? Serios!
Mobilitatea și rapiditatea cu care ne putem conecta şi reacţiona.
Crezi că dacă nu ai fi trăit în România, s-ar mai fi născut această carte?
O parte din ea are legătură cu viaţa speciei umane în timpuri moderne. Asta ar fi putut fi scrisă în altă parte. Dar cartea rămâne o viziune a unui brăilean universal asupra lumii brăilean, chiar din oraş. Mă simt iremediabil legat de spaţiul nostru şi din ce în ce mai dezlegat de el.
Noi, în redacție, avem o temă recurentă de făcut mișto si de născut conflicte deopotrivă – curentul. Nu curentul electric, ci curentul de aer, aerul condiționat. Pe tine ce te mai macină în așa fel încât să vrei să scrii o nouă carte?
Mă interesează amintirile celor care au mai degrabă o viaţă digitală. Sunt curios cum se va construi memoria afectivă a celor care au asimilat mediul virtual şi l-au făcut parte din modul lor de viaţă. Aşa cum lumea discuta pe vremuri la coadă la sifoane, discută acum pe facebook, îşi trimite emoticoane, gifuri, poze cu anunţurile administraţiei de la avizierul blocului. E interesant cum va evolua depozitul de amintiri al noilor generaţii. Ce îşi vor povesti la bătrâneţe cei care şi-au petrecut tinereţea pe facebook și whatsapp.
Care ar fi cel mai mare deserviciu pe care ai putea să ți-l faci vreodată?
Să imi las mustață și să umblu cu borsetă. Și cu ciorapi în sandale.
Cel mai recent, ți s-a reproșat că…
Nu mai gătesc pentru public.
Dacă ai fi fost femeie, cartea ta s-ar fi intitulat…