Cu o sete pentru adevăr de neoprit. Energică, ambițioasă, pasionată și, mai presus de toate, responsabilă. Susținătoare a numeroase campanii și cauze sociale, Paula Herlo, reușește cu fiecare ediție a emisiunii „România, Te iubesc!” să aducă în atenție reportaje minuțios documentate și tematici a căror intrigi sunt cu adevărat frapante. Am stat de vorba cu ea și am aflat ce o motivează și cât de importantă este răbdarea în toată această muncă de a schimba mentalități.
Cum te-ai caracteriza, pe scurt, din punct de vedere profesional?
Neliniștită și în căutare de adevăr.
Dar atunci când ești în compania celor dragi?
Veselă. Și plină de recunoștință. Copiii îmi sunt alinare și bucurie. Dimineața amândoi se trezesc zâmbind și sunt perfecți în bunătatea lor. Și mă gândesc des că atât timp cât suntem împreună, sănătoși, nimic nu mai contează.
Ai o amintire pe care o păstrezi la loc de cinste în inima ta legată de cariera jurnalistică?
23 septembrie 2008 când, alături de echipa Știrilor PROTV, am câștigat un premiu Emmy, la New York. Îmi amintesc că la un moment dat, după ce tot iureșul bucuriei se diminuase, m-am trezit pe o canapea roșie, de catifea, în holul teatrului unde se ținuse gala, m-am uitat la statuie și mi-am spus: iaca! Uneori visele chiar se trăiesc.
Ca om de televiziune, jurnalist, ai o misiune? Care este crezul tău?
Sunt 23 de ani de când sunt jurnalist. Și am învățat că singurul avantaj al faptului că am devenit cunoscută e că pot să ajut. Ca jurnalist mi-am dorit să schimb ceva în țara asta. Și mi-a ieșit. Avem o lege a adopțiilor mai bună, avem un Registru al Donatorilor de Măduvă care salvează de la moarte oameni, avem un spital pentru copiii cu cancer ce se construiește din donații. Am credința că noi, jurnaliștii, schimbăm destine. Și că munca noastră poate schimba și mentalități. Uneori obosesc în goana asta a mea după adevăr, dar când mă așez cu mine, nu-mi pare rău.
Ce te-a determinat să devii jurnalist de investigație? O întâmplare din copilăria ta, poate educația primită acasă sau…?
Jurnalist de investigație am devenit după mulți ani de redacție de știri. După multă muncă de teren, după multe întrebări și încercări. Am învățat să fac asta pas cu pas. Practic noi, la „România, Te iubesc!”, am fost printre primii care au făcut investigație. Și-am înțeles că suntem vocile oamenilor de acasă. Că autoritățile spre care mergem să întrebăm despre fapte de corupție n-au voie să se ascundă. Pentru că datorează răspunsuri.
Cum te-au format ca om toate aceste experiențe profesionale?
Fiecare poveste în care intru se așează lângă sutele de povești ce-mi populează mintea. Și viața. Pentru că multe dintre persoanajele reportajelor îmi sunt azi prieteni. Am întâlnit oameni uriași care m-au scris și m-au rescris. Dacă azi sunt voluntar la Dăruiește Viață e pentru că undeva, pe drum, am cunoscut două femei, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, lângă care am simțit să rămân. Și împreună cu ele să rescriem un sistem sanitar uneori criminal.
Cu ce te confrunți cel mai des în tot acest parcurs al documentării pentru o ancheta?
Cu lipsa de acces la informații. Cu răspunsurile târzii ale autorităților. Cu sutele de kilometri distranță pe care le parcurg ca să ajung la un subiect. Cu nopți în care visez anchetele la care lucrez.
Ce te mulțumește cel mai mult în meseria de jurnalist?
Că uneori, oamenii mă opresc pe stradă și îmi spun: mulțumesc! Am trăit asta de câteva ori și de fiecare dată mi-au dat lacrimile. Îmi amintesc că la un eveniment la care am vorbit despre legea adopțiilor, la sfârșit a venit la mine o doamnă care plângea să-mi arate pe telefon poza fetiței pe care o adoptase repede după schimbarea legii.
Cum a schimbat mediul online presa? Crezi că s-a creat, de-a lungul timpului, o altfel de comunicare datorită mediului digital?
Eu cred că digitalul completează, nu înlocuiește televiziunea. Comunicarea e difertită, categoric, dar discutăm de lucruri diferite. La începutul pandemiei, peste un milion de oameni s-au întors la televizor ca să-și ia informația de la Știri.
Cum sunteți ca echipă la „România, te iubesc!”? Ce apreciezi cel mai mult la colegii tăi?
Uniți. Știu că orice ar fi, suntem unul lângă altul. Când ne adunăm toți, în redacție, ne place să stăm la povești, iar hohotele de râs se aud până în capătul străzii. Și ne mai place să mergem să mâncăm împreună. Cred că după 13 ani de emisiune, pot spune că suntem ca o familie.
Ce ne spui despre noul sezon „România, te iubesc!”?
Vorbesc despre risipă și corupție în pandemie. Am facut o investigație despre cum s-au cheltuit banii alocați combaterii pandemiei. A rezultat o anchetă de o oră în care vorbim despre un spital modular de 10 milioane de euro care stă închis, de un altul militar de trei milioane de euro care n-a fost folosit nici măcar o zi și despre un dosar de corupție la nivel înalt.
Crezi că în școală ar ta o disciplină care să aprindă dragostea de țară? Care ar fi cea mai importantă lecție?
Nu cred în lecții de patriotism. Cred că pruncii nostri își vor iubi țara dacă o facem noi atragătoare. Și de multe ori îmi spun că lupta asta a mea permanentă de la emisiune și din acțiunile de voluntariat e de fapt un strigăt disperat de jale pentru o țară care merită mai mult.
Ai incredere în generația tânără?
Da! Ei vor schimba lumea. Ei ne vor schimba pe noi. Iar noi trebuie să ne lăsăm purtați de energia lor. Sunt născuți și crescuți în libertate. Iar vocile lor sună a libertate.
Care este relația ta cu social media? Cât timp petreci online?
Petrec mult timp pe telefon, dar pe social media nu sunt foarte activă. Sincer, nici nu știu ce aș putea eu să fac în social media. Mă simt cam stingheră.
Ce activitate extra-job ai cel mai frecvent în timpul liber?
Am un extra job de care încerc să ma las de mult: shoppingul. Altfel, îmi petrec timpul prin parcuri, cu copiii.