Practică zilnic meditaţia, pe care o şi predă, e captivat de mister şi este deschis faţă de întâm-plările inexplicabile. Acelaşi Oreste este tată al unei fiice adolescente şi proprietarul unui bar pe plaja din Vama Veche, unde îi place să se bucure, din când în când, de un somn sub cerul liber. „Codul lui Oreste” este o emisiune de nişă care, în ciuda subiectelor delicate, este foarte urmărită.
Oamenii sunt mai atraşi de paranormal decât de normal?
Uneori omul înţelege că aparţine atât lumii vizibile, pe care o descoperă cu cele cinci simţuri: văz, auz, gust, miros, pipăit, cât şi celei invizibile, pe care o poate decodifica cu ajutorul imaginaţiei şi al intuiţiei. Până de curând, paranormalul încerca să explice cum de cele două lumi se pot întrepătrunde. Astăzi, toţi cei interesaţi de zonă ştiu că supranaturalul este „esenţa” naturalului.
Tu ai trăit experienţe paranormale?
Orice om trăieşte, măcar o dată în viaţa lui, un asemenea moment. Am traversat în iniţierile shamanice „lumi incredibile”, dar toate acestea se… tac. În această dimensiune se experimentează mai mult decât se vorbeşte.
Românii sunt credincioşi sau mai degrabă superstiţioşi?
Suntem un amestec proporţional între cele două.
Soţia şi fiica ta îţi urmăresc emisiunea?
Nu întotdeauna. Doar dacă sunt preocupate de temă sau de invitat.
Ele sunt în asentimentul tău când vine vorba de paranormal sau sunt mai sceptice?
Soţia mea îmi stă alături de câţiva ani buni, pe această cale. În anumite conjuncturi, lucrăm împreună, iar femeile sunt mult mai receptive la suprasensibil. Fiica mea, ca orice adolescent care „se respectă”, a fost mai sceptică la început, până când a văzut la Sibiu un elf, într-o noapte magică. Evenimentele din viaţa noastră ne predispun să înţelegem că misterul este haina pe care o îmbracă Dumnezeu când comunică cu noi.
Fiica ta, Sabina, este adolescentă. Te consideri un părinte exigent sau îngăduitor?
Suntem prieteni buni, de când s-a născut. Raportul nostru comportamental ţine cont de umor, autoironie şi… îngăduinţă!
Cam câte drumuri faci vara pe ruta Bucureşti-Vama Veche, unde deţii şi o cafenea?
Deţin mai degrabă un beach-bar, decât o cafenea. Fac multe drumuri, pe care le încep din mai şi le termin prin septembrie. Cotizez câteva milioane bune la bariera de la Cernavodă.
Se îmbină afacerile cu plăcerea?
Întotdeauna! În Vamă, dacă nu înţelegi complementaritatea celor două, dai faliment. Vama este un loc atipic, unde profitul nu se cuantifică doar în bani!
Ce înseamnă meditaţia în viaţa ta? Este o metodă pe care o recomanzi pentru depăşirea problemelor cotidiene?
Eu o practic zilnic, de vreo şase ani. Mă preumblu prin ţară predând o iniţiere-curs despre tehnici şi principii de meditaţie, alături de Doru Bem, care face acelaşi lucru, dar despre protecţia energetică. Consider că meditaţia este cea mai naturală formă de autocunoaştere şi implicit de cunoaştere.
Care sunt micile plăceri ale vieţii care îţi „încarcă bateriile”?
Vama Veche, atunci când nu e multă lume, antrenamentele de qi-gong (n.r.: folosirea energiei în timpul exerciţiilor sau meditaţiilor pentru a linişti mintea şi pentru a obţine un control mai bun asupra corpului) şi tai chi (n.r.: practicarea unor tehnici de respiraţie, echilibrare emoţională, flexibilizare şi întărire a tendoanelor etc.), dar şi călătoriile, întâlnirile şi mai ales să pot dormi sub cerul liber!
Revenind la emisiune, o vei realiza şi pe parcursul verii sau vei lua vacanţă?
Sezonul se va încheia pe 15 iulie şi se va redeschide undeva în luna septembrie. Pe parcursul vacanţei voi selecta
cele mai bune reluări.
Acum, la vârsta de 37 de ani, eşti mulţumit de tot ce s-a întâmplat în viaţa ta?
Enorm de mulţumit. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a îngăduit să trăiesc, să simt şi să înţeleg toate cele ce mi-au fost date ca experienţă.
Totuşi, dacă ai putea da timpul înapoi, ce ţi-ai dori să schimbi?
Nimic!
► NU POT TRĂI FĂRĂ…
…elementele esenţiale:
„Dumnezeu, oameni şi natură”.