Invitată în podcastul lui Mihai Morar (39 de ani), Fain & Simplu, Oana Roman (45 de ani) a vorbit despre copilăria ei, dar și despre motivele din cauza cărora a avut nevoie de terapie.
Oana și fostul ei partener de viață, Marius Elisei (34 de ani), au divorțat pe 15 martie 2021, la notar, după șapte ani de mariaj. Fostul cuplu are împreună o fiică, Isabela, în vârstă de 6 ani.
Oana Roman, despre atacurile ei de panică: „Practic nu mai puteam să trăiesc”
„Am început să fac terapie prea târziu. Aveam 30 de ani. Se adunaseră mult prea multe. A avut loc și o despărțire atunci, care a fost foarte grea pentru mine. Ajunsesem foarte rău. Practic nu mai puteam să trăiesc. Făceam 50 de atacuri de panică pe zi. Nu mai puteam să ies din casă. A fost foarte rău.
Au început așa încet, încet, cred că aveam undeva pe la 27-28 de ani. Reușisem să duc până atunci, până când n-am mai putut să duc. Am făcut terapie vreun an jumate, refuzând să iau tratament medicamentos. (…)
Am avut o perioadă foarte scurtă în care am luat pastile, dar m-am luptat eu cu mine să mă pot face bine fără să iau pastile. (…) Țin minte că odată am făcut un atac de panică îngrozitor, atât de îngrozitor, țin minte că stăteam la etajul 5, într-un bloc vis-a-vis de Sala Palatului.
Eram încă într-o relație în momentul ăla, dar eram singură acasă. Țin minte că l-am sunat și i-am spus: «Dacă nu vii acum, eu mă arunc pe geam». Pentru că simțeam că nu mai pot să respir, simțeam că nu mai am aer. Am deschis toate geamurile.
Mi-a fost frică să ies pe balcon pentru că eu am și rău de înălțime. Stăteam la geam și încercam să-mi iau aer ca să pot să nu mă sufoc. (…) Este absolut cumplit. A fost din ce în ce mai rău și au fost din ce în ce mai multe [atacuri de panică]”, a declarat Oana Roman.
„Terapia m-a ajutat foarte mult. (…) Nu se poate fără, din păcate, (…) oricât de puternic ai fi. (…) Nu medicamente, terapie! Este vitală. Oamenii trebuie să înțeleagă că nu este o rușine, nu este un lucru rău. E ca orice altă boală. (…)
Există această mentalitate în România că a merge la psihiatru înseamnă că ești nebun, nu. Și nu este o rușine. (…) Totu-i un exercițiu, de respirație, un exercițiu mental pe care trebuie să-l faci pentru a putea gestiona astfel de momente”, a mai spus Oana.
Deși terapia a ajutat-o enorm, Oana admite că încă mai „are de lucrat” fiindcă situațiile dificile s-au înmulțit în ultimii ani. „Cel mai mare defect al meu este că eu pot. Lumea zice: «Lasă că tu poți. (…) Tu ești puternică». (…) Îmi doresc uneori să fiu mai puțin puternică pentru ca altcineva să fie puternic lângă mine”, a completat.