Primul război mondial întrerupe şi planurile grandioase ale prinţesei de restaurare completă a domeniului, iar anul 1916 o găseşte directoare a spitalului 118 din Bucureştiul pe care, spre deosebire de majoritatea prietenilor săi din lumea bună, nu îl părăseşte, mai mult îşi utilizează poziţia pentru a transmite la Iaşi, unde se refugiaseră reprezentanţii autorităţilor, informaţii preţioase referitoare la ce se întâmpla în capitala ocupată de nemţi.
Calităţile speciale ale Marthei au fãcut-o să devină marea pasiune a maiorului Christopher Thomson , trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de a convinge România să intre de partea Antantei. Lordul Thomson a fost unul dintre bărbaţii care au marcat viaţa Prin¬ţesei de pe „Apele liniş¬tite”, aşa cum spunea el domeniului Martei de la Mogoşoaia. Cei doi au dezvoltat o relaţie puternică, o iubire reciprocă, plină de spirit, care nu s-a sfârşit o dată cu dispariţia prematură, în plină glorie a Lordului, atunci când avionul său s-a prăbuşit în flăcări într-o pă¬dure din Franţa, la 8 octombrie 1930. „N-am avut niciodată alte vieţi în afara vieţii bărbaţilor mei. Viaţa lui a fost cea mai frumoasă viaţă a mea”, scria Martha.
Sfârşitul perioadei interbelice se dovedeşte a fi unul dificil şi dureros pentru Martha deoarece mulţi dintre apropiaţii ei mor sau se sinucid, începe cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, iar palatal, în care investise o adevărată avere, transformându-l într-un centru al vieţii mondene, cade victimã percheziţiilor legionare. La toate acestea se adaugã boala lui George, pe care preferã sã-l îngrijeascã personal în ultimele luni de viaţã. Este momentul în care Martha îşi dovedeşte devotamentul faţã de familie şi faptul cã l-a iubit pe George într-un fel aparte.
Patru ani mai târziu, devastată de schimbările istorice fuge din ţară, iniţial în Anglia, apoi la Paris, stabilindu-se într-un apartament din celebrul hotel Ritz. În urma ei, comuniştii confiscă averea familiei, iar prinţesa începe să scrie pentru a putea supravieţui.
La 60 ani era încă o prezenţă excentrică. Casa Dior, a cărei reclamă vie fusese decenii, realiza pentru ea haine speciale, ca nişte fastuoase tunici, lungi până în pământ. Era cuceritoare, deşi, cum o caracterizează logodnica nepotului ei, Judy Ghica, puţin cam “imperativă”. Se bucura de o mare recunoaştere.
Ultimii ani s-au scurs sub semnul legăturii cu Charles de Gaulle. Unii cred că a fost ultima ei mare iubire. Adevărul l-au ştiut doar ei. Totuşi, primul preşedinte francez a priceput însă cel mai bine cine era cu adevărat Martha Bibescu. I-a scris: „Pentru mine, dumneavoastră sunteţi personificarea Europei.”
Unul dintre ultimele cadre cu Martha Bibescu o înfăţişează la 85 de ani. Îşi păstrase neatinsă alura ei princiară. Întregul cadru – cu o tapiserie sofisticată în fundal, cu garoafe aşezate în mai multe vase cu apă, precum şi atitudinea ei, cu o mână ridicată în aer, are o încărcătură teatrală. Peste doi ani, pe 28 noiembrie 1973, Martha Bibescu suferă un atac de cord. Se stinge la 87 de ani, exact cum şi-a dorit, pe nesimţite şi fără suferinţă…
(Surse: romanianculture.org, societatesicultura.ro, historia.ro, Formula AS, Adevărul, România Liberă )