Marina Almășan și-a deschis sufletul și a vorbit cu sinceritate despre relația cu Victor Socaciu. Ba chiar a scris și o carte despre cantautorul de care a legat-o o mare dragoste. Acum, Marina Almășan pregătește o continuare, care va scoate la suprafață alte lucruri nespuse despre bărbatul pe care l-a iubit cu atâta pasiune și relația dintre ei.
Vedeta de la TVR 2 a făcut mărturisiri într-un interviu pentru UNICA.RO. Marina Almășan ne-a vorbit despre un moment emoționant, cel în care a ajuns alături de fiul său la mormântul lui Victor Socaciu, despre lucrurile pe care le pregătește în amintirea acestuia, despre trăirile care au încercat-o atunci când fiul său a decis să se mute în Dubai. Surprizele nu se opresc însă aici, pentru că Marina Almășan are planuri mari și cu emisiunea pe care o realizează.
Schimbări în emisiunea pe care Marina Almășan o prezintă
La ce să ne așteptăm de la următorul sezon al emisiunii pe care o prezinți, Rivalii? Vei continua cu acest format?
Am două variante, să vedem care va fi agreată de cei ce decid politica de programe a TVR: prima se referă la continuarea formatului RIVALII – cu niste ajustări care sunt sigură că îl vor face și mai spectaculos, cea de-a doua are în vedere câteva propuneri inedite, pe care le-am facut Canalului TVR2 și aducătoare, zic eu, de audiență – asta în condiții financiare extrem de profitabile, ceea ce în zilele noastre devine un criteriu extrem de important. Am propus chiar un proiect cu zero costuri directe! ( economistul din mine nu trebuie să se relaxeze niciodată). Acum echipa mea asteaptă decizia șefilor, ca să ne apucăm de treabă, cu tot entuziasmul pe care îl generează această perioadă de vacanță, în care am acumulat energii și poftă de a răsturna munții!
Ai scris o carte despre Victor Socaciu, despre momentele care v-au legat. Au existat și reacții negative, oameni care s-au simțit deranjați de cele spuse acolo?
Eu nu am scris cartea pentru a deranja. Am povestit, pur și simplu, viața mea alături de Victor, cu marea ei de bucurii, dar și cu momentele umbrite ale finalului său. Dacă există oameni ”deranjați” de cartea mea, este numai pentru că se simt, probabil, cu musca pe căciulă…
Amintiri dureroase și fericite cu Victor Socaciu
Când privești în urmă, la viața ta alături de Victor Socaciu, care e cea mai dureroasă amintire? Dar cea mai fericită?
Au trecut 12 ani de la despărțirea noastră și sunt uluită că presa continuă să răscolească această poveste, deși prezentul oferă atâtea alte subiecte, zic eu mult mai tentante. Dar intuiesc în acest lucru faptul că familia noastră a fost una simpatizată de români, că fiecare din noi și împreună am reușit, probabil, să ne apropiem de sufletul oamenilor. De fapt, mesajele pe care le primesc, de la oameni necunoscuți, pe rețelele de socializare, spun inclusiv faptul că, în opinia lor, noi tot împreună suntem! În fine, o să răspund scurt : cel mai fericit moment a fost nașterea lui Victoraș, fiul atât de dorit de Victor și pentru care eu, aflată pe atunci pe undeva, prin fruntea topului vedetelor tv din România ( e drept, nu exista concurența de acum!) am admis să pun profesia pe locul doi, dedicându-mă rolului de mamă. Cel mai trist moment? Ziua în care am aflat că Victor nu mai are mult de trăit…
Marina Almășan și-a cerut iertare la mormântul lui Victor Socaciu
Citește și: Marina Almășan, despre cum și-a crescut copiii: „Sunt fermă, nu tolerez greșelile! Nu le-a fost ușor”
S-a întâmplat să ajungi vreodată să ajungi să te reculegi la mormântul lui?
Am și fost acolo, împreună cu fiul meu, la puțin timp după înmormântare. Am ”povestit” puțin cu Victor, certându-l pentru ceea ce a făcut și mai ales pentru că a plecat. I-am mulțumit pentru cântecele cu mesaj subliminal, pe care mi le-a scris, după despărțire, pentru ”semnele” pe care mi le-a transmis, prin unii și alții. I-am cerut iertare pentru că nu le-am dat curs… Și am făcut și o fotografie, noi trei, Victor, eu și fiul nostru. Unul dintre noi, din păcate, nu se vede în fotografie. Dar această poză nu au văzut-o și nu o vor vedea, probabil, decât cei apopiați nouă, deși sunt sigură că ar suscita o curiozitate majoră din partea tuturor.
Piesele lui Victor Socaciu vor fi cântate de alți artiști
Ți-ai pus amprenta pe multe dintre piesele artistului Victor Socaciu. După cartea lansată, te-ai gândit să dai viață unor versuri care să vorbească despre povestea voastră, mai precis să colaborezi cu un compozitor pentru o piesă?
Nu neapărat, asta n-ar avea legătură cu Victor, ar fi ceva de genul ”promovarea mea, pe spinarea lui”. Alții sunt meșteri în așa ceva!…Singurul lucru la care m-am gândit, e-adevărat, a fost să repun în circulație câteva din piesele lui Victor și deja am vorbit în acest sens cu câțiva dintre marii noștri artiști, care au fost încântați să și le includă în repertoriu. Piesele trebuie însă reorchestrate, înregistrate, ceea ce necesită ceva timp și implicare financiară. Muzica lui Victor trebuie însă să circule – am această credință – iar numele său merită să fie implicat în acțiuni de anvergură și de ținută. Prin aceasta îi onorăm amintirea.
Fiecare persoană poartă în suflet o mare dragoste, la care se raportează cu suferință, nostalgie etc. Marea iubire a vieții tale a fost Victor Socaciu? Sau până la final se pot întâmpla multe?
Ambele răspunsuri sunt corecte și se subordonează unei mulțimi de proverbe pe care le știm de mici: ”Nu aduce anul ce aduce ceasul”, ”Niciodată să nu spui niciodată” etc. Victor a fost, fără îndoială, omul pe care l-am iubit nespus, pentru care am făcut sacrificii, despre multe nu am vorbit și nu sunt sigură că trebuie să o fac, iar la capitolul ”compatibilitate”, cred că rar mai vedem în jurul nostru ceea ce eu cu Victor am avut. Inclusiv încăpățânarea și orgoliul proprii amândurora și care s-au pus de-a curmezișul împăcării noastre.
Ce s-a întâmplat cu Casa de la Cornu, cu drepturile de autor? Acestea sunt de fapt lucruri care îl leagă pe Victoraș de amintirea tatălui său. Va beneficia în vreun fel de toate astea?
Nu m-am băgat nicio secundă în aceste probleme. Victor e demult major, în plus are un simț al realității și unul al justiției și moralității, la adăpostul căruia pot sta liniștită. Lucrurile au fost tranșate așa cum și-a dorit fiul meu: elegant, generos și în spiritul legii. Iar pe Victor îl leagă nenumărate alte lucruri de amintirea tatălui său. Bunăoară – amintirile familiei în care a crescut, precum și mama – care îi va fi mereu alături.
Dor imens: fiul – în Dubai, fiica – în Franța
Care a fost prima ta reacție atunci când ai aflat că fiul tău, Victor, își dorește o viață în Dubai?
Amestecată. M-am bucurat pentru el – recunosc, această bucurie a fost îngăduită numai pentru că m-a asigurat că ”e o plecare temporară, o simplă experiență de viață” -, apoi m-am întristat, ca orice mamă căreia îi pleacă puii departe. Slavă Domnului că am un fiu foarte apropiat – despărțirea de Victor ne-a apropiat și mai mult – și sunt într-un permanent contact cu el și cu Ana. Ne sfătuim, ne ajutăm, ne povestim întâmplările de peste zi, ne bucurăm fiecare de succesele celuilalt.
E dureroasă distanța, având în vedere că și Marina locuiește în Franța?
Răsucești cuțitul în rană! În toate emisiunile mele, atunci când atingeam această temă, mi-am exprimat mâhnirea că ne pleacă tinerii din țară și eram chiar supărată ”pe țară”, că nu știe să-și păstreze copiii valoroși. În sinea mea, speram să nu împărtășesc niciodată sentimentul părinților cărora copiii le pleacă în depărtări. Și…iată-mă-s, fix în această situație! Nu degeaba se spune ”De ce ți-e frică, nu scapi!”. Dar eu, fiind o mare călătoare, îmi voi transforma cu siguranță viața intr-o veșnică pendulare între Paris, Dubai și…ce-o mai fi să fie! Iar la ”bătrânețe”, voi opta pentru cel care ”se va califica” pentru a mă avea alături. Trebuie găsit binele, în oricare din situațiile pe care ni le dă viața.
Marina Almășan, o nouă carte despre relația cu Victor Socaciu
Te simți vreodată singură? Te-ai simțit vreodată singură în relațiile trecute?
Din fericire, faptul că scriu – și îmi place atât de mult! – nu mă lasă niciodată să mă simt singură. Povestea aceea cu ”refugiul în scris” este cât se poate de adevărată. În ceea ce privește ”singurătatea în doi”, da, am traversat-o și eu, ca majoritatea femeilor, chiar dacă nu vor s-o recunoască. Dar nu cu Victor. Iar cand m-am simtit singură lângă cineva și mai mult decât consideram că e permis, am făcut schimbări majore în viața mea.
Pe când o nouă carte?
Foarte curând. În vară intenționez să scot pe piața cel de-al 10-lea Jurnal de călătorie. Dar mai întâi trebuie să …călătoresc, nu? Plec curând în Finlanda, unde voi petrece o săptămână la Helsinki și câteva zile în Laponia, în preajma Cercului Polar, unde nădăjduiesc să acumulez impresii cât pentru… un best-seller! Dincolo de acest gen literar, care îmi produce o plăcere nebună, cochetez – la îndemnul celor din jur – cu ideea unei ”continuări” a cărții despre Victor, căci au rămas destule lucruri nespuse. Am considerat că încă nu e momentul… Dar probabil că foarte curând va fi!
Ultima modificare ianuarie 25, 2023 12:46 pm