Margareta Pâslaru – un artist plurivalent, care a revoluționat muzica românescă, împlinește 80 de ani, pe 9 iulie. Vă invităm la o întâlnire unică, alături de îndrăgita artistă care, de o viață crează „muzică și texte cu miez”, purtată de pasiune și creativitate.
Scrie zilnic, alege esența lucrurilor și consideră că muzica este un dar neperisabil. În ultimii ani a înlocuit sălile de spectacole cu studiourile de înregistrări Kerestely, în beneficiul unor cauze meritorii. Margareta Pâslaru continuă să își împărtășească o parte din gânduri și sentimente prin repertoriul diversificat, dovadă fiind albumul aniversar „Timpul nu moare”, editat de casa de discuri Roton. Încasările obținute de pe urma acestui album, lansat în luna martie, merg către organizația Ambulanța pentru Monumente care se ocupă cu restaurarea monumentelor.
Margareta Pâslaru împlinește 80 de ani
De pe ultimele ei albume nu lipsesc o parte din șlagărele sale de neuitat precum „Lasă-mi toamnă pomii verzi”, dar și rugăciunea „Tatăl nostru”.
VEZI Într-un interviu acordat Unica.ro, Margareta Pâslaru ne-a povestit de ce a ales să își doneze drepturile de autor și încasările obținute de pe urma vânzării albumului, de ce apare rar la televiziuni, dar și ce a învățat de la admiratorii săi.
Împliniți frumoasa vârstă de 80 de ani. Cum plănuiți să sărbătoriți această zi?
Ca de obicei, în familie. Evit petreceri, mă bucur dacă pot definitiva o compoziție proprie.
Care este diferența dintre text și versuri, în muzică?
Crearea unui text pe o frază melodică dată, de pildă ”Soare cu dinți” la cererea compozitorului Laurențiu Profeta, sau ”Ca tine nu e nimeni” pentru Florin Bogardo, presupune contopirea perfectă cu stare de spirit a melodiei, tristă sau luminoasă. Fără text, melodia ar deveni o piesă orchestrală. Poeziile dintr-un volum stârnesc imaginația. Crearea unei melodii pe un vers mai scurt, altul mai lung, metrica diferită, devine un examen. Cine reușește să equalizeze sensibilitatea poetului cu cea a compozitorului și apoi a interpretului, ajunge la sufletul ascultătorilor. De pildă, Lasă-mi toamna pomii verzi- Ana Blandiana, Eu și Timpul- Virgil Carianopol, Era o fântână – Elena Farago, Ce suflet trist – Mihai Eminescu, s.a.m.d.
Dintre 106 compozitii proprii, 33 au fost inspirate de 17 poeti.
Citește și: Câți bani câștigă Cristina Deleanu din drepturile de autor? „Nu am vilă, nu am mașină” / Video Exclusiv
Citește și: Margareta Pâslaru, apariție stilată la 80 de ani. Artista a lansat un album cu care susține o cauză nobilă
Legătura cu muzica populară și ultimele albume lansate
Cântați și muzică populară…
Repetam cu Liviu Ciulei în 1962 piesa „Opera de trei parale”, când Maria Tănase m-a îndemnat să cânt și muzică populară. Regizorul ne-a ales pe amândouă în piesa celebrului Bertold Brecht. Albumul aniversar se încheie cu patru cântece populare înregistrate în 1964.
În ultimii ani ați avut albume de autor. Cum se face că nu ați inclus și alți compozitori?
Este foarte dificil să obțin de la urmașii compozitorilor aprobare de a folosi piesele lor donând drepturile unor cauze meritorii. Avem și o excepție pe albumul „Vibrații sufletești” editat de Roton. Andreea Andrei, fiica lui George Grigoriu, a fost de acord să cedeze drepturile piesei „Tangoul de sâmbătă seară”. De asemenea, maestrul Zsolt Kerestely mi-a oferit o compoziție pentru care am scris textul, „Iubiri platonice”. Și Horia Moculescu a fost de acord să cedeze drepturile de autor ale piesei „Balanța inimii”.
Vă exprimați prin texte pe care le creați și compoziții. Puteți spune că viața dumneavoastră stă scrisă în albumele lansate în cei 65 de ani de carieră?
Oarecum 🙂 Să-i onorăm și pe cei 64 de compozitori, m-au ales ca mesager al creațiilor lor. Etalonul calității obligă, cu fiecare înregistrare la Radio, televiziune, pe compact disc, ștacheta se ridică la alt standard.
„Timpul nu moare” pentru dumneavoastră, așa cum spune și titlul albumului lansat în luna martie. Ați rămas la fel de frumoasă și elegantă ca întotdeauna.
Apreciez complimentul, păstrez părul platinat de vreme. Vopsitul după o vârstă asprește imperfecțiuni firești.
Vorbind despre TIMP: „Ceasul vrăjitor” – 1967 muzică și text – a fost ‘avanpremiera piesei Timpul. În 1969 propria compoziție Timpul – muzică și text – aranjor Sandu Abramovici, a intrat în concursul TVR ”Tele Top” 1971, devenind câștigătoare în 1972, după ce a ocupat primul loc șase ediții consecutive. Cu sprijinul regretatei doamne Catinca Ralea de la Radio, am înregistrat Timpul în germana Die zeit (preluată apoi de Anda Călugăreanu), și în franceză Cronos, împreună cu alte compoziții.
Ca urmare a succesului, a apărut pe disc Electrecord inspirând textieri și interpreți care au preluat versul ‘să-ntorc timpul înapoi expresie care nu se ‘cânta pe atunci. Propria obsesie revine în 1980, versurile poetului Virgil Carianopol „Eu si Timpul” m-au inspirat. În 1988 compuneam ”Time is a monster” muzică și text în engleză fără intenție. Vocalele sunau mai bine. Am înregistrat-o în 2018 la Studiourile Kerestely cu actorul Ovidiu Niculescu. În 2022 ”TIMPUL NU MOARE” muzică și text, aranjor, tot Andrei Kerestely. Astfel devine titlul albumului de autor în 2023.
Vorbind despre discuri Electrecord, presa din Ungaria și Germania menționa cifra de vânzare 300.000 de discuri vândute la export în țările Socialiste 1963, 64, iar publicația din Polonia anunța 350.000 de unități cu interpretările mele vândute în 1967.
Încasările din vânzările albumului, donate către o organizație caritabilă
Ați decis ca drepturile de autor și încasările obținute în urma vânzării albumului „Timpul nu moare” să meargă către Ambulanța pentru Monumente. Ce v-a făcut să luați această decizie?
Susțin tineri de viitor, precum arhitecții Vaida, soț și soție. Restaurează biserici, redau splendoarea unor monumente în paragină.
„Acum, respiră!” este o piesă care îndeamnă la protejarea mediului înconjurător. Credeți că oamenii au uitat cât de importantă este această planetă cu minunile și resursele pe care ni le oferă zilnic?
Exprim ceea ce simt, cred în fapte, în puterea exemplului. O parte dintre ideile și inițiativele mele au fost preluate de alții, ceea ce nu-i rău. Unora le rămâne pe retină acțiunea cuiva și mai târziu încearcă și ei.
Citește și: Body & Soul lansează o nouă piesă fierbinte – „Emigrăm la mare”
Citește și: Ce relație are Laura Cosoi cu mama ei: „Nu și-a imaginat că o să am trei copii!” / Exclusiv
Margareta Pâslaru, 65 de ani de activitate neîntreruptă
Care credeți că sunt atuurile care v-au menținut printre preferatele publicului românesc timp de atâția ani?
Regretatul dirijor Sile Dinicu spunea: „Tată, o primă audiție, poate fi și ultima”. Pentru mine n-a fost. Riscul asumat a meritat. Longevitatea creatoare arată precum toamna, încărcată cu roadele maturității.
Faptele vorbesc de la sine. Îmi dozez aparițiile. Dintr-un repertoriu de 879 melodii (o parte au fost interpretate numai în spectacole), am înregistrat la Radio, TVR și case de discuri 793 piese românești și din repertoriul internațional (în limbi străine sau cu texte adaptate în română). Vorbind despre numărul pieselor pe discuri, uneori apăreau alte 4 piese cu aceeași copertă. În medalionul unui compozitor, figuram cu o melodie, la alții cu 3 piese, la alții cu 2 etc.
Pe compact disc am înregistrat – în medie – câte 20 de piese pe fiecare album; se repetă numai două, trei, șlagăre… ”brandul” Margareta, cum a scris regretatul Vlad Teodorescu la Jurnalul Național în 2009.
Începând cu 1960 am înregistrat pe discuri de ebonita ascultate la patefon, vinil, casete audio, CD-uri, DVD, audiobook-uri, fiind invitata următoarelor case de discuri:
Electrecord – 66 discuri de interpret, o casetă audio 1980 ”Margareta” cu șlagăre internaționale, CD-uri ”Margareta best of …” 1996, ”Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000, ”Margareta forever” 2006, ”Margareta 50 de ani de la primul disc” 2010; Fundația Radio România – CD ”Bucuria de a cânta” 2008 și ”Margareta 70” 2013; UNITER – ”Actorii cântă” 2014; UCIN – ”Stelele filmului cântă” 2015; Jurnalul Național – ”Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007; Eurostar – ”Cum să te las?” 2016; E-media – DVD ”Margareta Pâslaru de dragul copiilor” UNICEF 2007 și ”Providența” 2018; ROTON – ”Idei” 2020, ”Vibrații sufletești” 2021, ”Timpul nu moare” 2023.
La Editura Curtea Veche am jucat rolul povestitoarei pe audiobook-ul ”Basme fermecate” 2009 care cuprinde: Lebedele sălbatice, dârzul soldățel de plumb, Prințesa și bobul de mazăre, Privighetoarea, Veșmântul cel nou al împăratului.
În 2012, Editura Litera editează audiobook-urile Degețica, Motanul încălțat și Crăiasa zăpezii, pentru care am înregistrat tot rolul povestitorului.
Expoziție impresionantă la Muzeul Național de Istorie
În perioada martie – aprilie a avut loc o expoziție la Muzeul Național de Istorie despre cei 65 de ani de activitate. Ne puteți povesti puțin despre ea? Mai urmează astfel de inițiative în viitor?
La donația costumelor de scenă din 2014 cu broderii, dantele și aplicații, toate create special pentru fiecare melodie oferită de compozitor, am adăugat o nouă selecție. Fiind ținutele anilor 2000 în care domnina negru – suprema eleganță – am inclus o rochie lungă bătută în paiete negre cu bretele, alta decoltată cu corsaj de strasuri fără bretele cu care am fost la Festivalul Mamaia 2007, un frac purtat la Gala TVR, maxi mantou bej, bolerou cu paiete multicolore, compleu albastru cu guler și manșete albe – Gala UNICEF60, un costum stilizat cu motive populare și bordură gri de jeuri argintii pe vesta maxi neagră s.a.m.d. De asemenea, pantofi cu toc argintiu, sandale de seară cu platformă din plută și alți pantofi cu care dansam pe scenă.
Piesa de rezistență rămâne Trofeul MIDEM primit la Cannes în 1969, restaurat recent prin amabilitatea domnilor Ernest Oberlander-Târnăveanu și Cornel Ilie, cărora le mulțumesc, și efortul echipei MNIR, pe care o felicit.
Desigur, albumele cu decupări din presa vremii referitoare la muzica ușoară, teatru, film, acțiuni caritabile, este o adevărată istorie a nivelului cultural peste decenii.
Margareta Pâslaru: „Aleg esența lucrurilor”
De ce vă vedem mai rar la televiziuni?
Le mulțumesc celor care m-au invitat, îi rog să mă ierte dacă nu am dat curs invitațiilor. Înțeleg ”formatul” obligatoriu, discuții pe canapea, despre trecut. Din punctul meu de vedere, energia și imaginația mă îndeamnă să vorbesc despre lucrul zilnic, idei, compoziții, texte cu tematici aparte, crearea costumelor, producții muzicale, coregrafie expresivă, nu despre trecutul glorios.
Plantez în PREZENTUL cu posibilități, cu riscuri, încercări, cu perspective. Statutul meu este acela de artist liber profesionist. Admir și susțin tineri talentați prin premiul anual inițiat în 2010 ”Pentru originalitate”. Este rândul lor!
Exercițiul de a scrie zilnic este o gimnastică a gândirii. Am idei, muzica vine de la sine, lucrez și la volumul II al propriei cărți „Eu si Timpul”, evit apariții de duzină. ALEG ESENȚA LUCRURILOR!
Motto-ul dumneavoastră este: „În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim „numele” spre binele altora”. De ce ați ales să vă ghidați după acest motto?
L-am formulat în anii 90 când am devenit voluntar în cadrul unor programe caritabile în Statul New Jersey. M-a impresionat The Food Bank în Hillside (program pe care l-am importat la Crucea Roșie). Apoi, am produs emisiuni TV cu pictori și muzicieni, pentru care am fost premiată. Astfel, am învățat că pot întinde o mână celor în nevoi prin muzică, prin gestul modest, de a dona drepturile de autor rezultate din vânzarea albumelor.
Margareta Pâslaru continuă să lanseze anual piese noi
Ce puteți spune că ați învățat de la admiratorii dumneavoastră?
Am întrebat o admiratoare de ce cumpără mai multe discuri. Și ea mi-a spus: dacă sunt invitată undeva și duc o prăjitură se mănâncă, dacă duc o sticlă se bea, dacă duc flori se ofilesc. Muzica e singurul lucru care rezistă. Muzica este un dar neperisabil.
Anul acesta ați fost onorată cu „Trofeul de Excelență pentru 65 de ani de Carieră Artistică cu Realizări Remarcabile” la gala „România ești tu”
A fost o reală bucurie în acest an aniversar și le mulțumesc Tatianei Tuță și Andreei Marin pentru atenție.
Pe lângă acest premiu, în ultimii ani, Margareta Pâslaru a mai fost onorată cu mai multe premii, printre care „Premiul Academic și Trofeul Uniunii Cineaștilor din România la Gala Premiilor UCIN” (2021), „Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru – Artist Plurivalent” oferit de UARF (2016), „Trofeul Gala Crucea Roșie ” (2014), iar Casa Regală a României îi acordă„ Ordinul Coroana României în grad de Cavaler” în anul 2013 și multe altele.
„Margareta Paslaru si-a croit repede un drum în muzica ușoară. Ei nu-i place, în genere, să apară în fața spectatorilor decât cu piese noi, îi place să ”lanseze” melodii”, spunea Const. Sirbu – Almanahul Femeii – 1965. Și îndrăgita artistă continuă să lanseze anual piese noi, spre bucuria celor care îi iubesc muzica.
De asemenea, Andrei Kerestely zicea, în luna martie a acestui an, în emisiunea „Prietenii de la radio”, Romania Actualități: „Există totuși autori care își dau silința să creeze niște momente artistice deosebite, cu mesaj, cu conținut. Doamna Margareta Pâslaru este exact unul dintre acești creatori care își dorește asta prin fiecare creație. Trebuie să ascultăm tot ce s-a întâmplat în ultimii ani ca să ne dăm seama că nicio piesă nu seamănă cu cealalta nici ca structură, nici ca formă, nici ca direcție. Totul este absolut original și nou și mereu altfel”.
Vezi în Galeria FOTO de mai sus mai multe imagini cu Margareta Pâslaru
FOTO: Sorin Stana, Arhivă personală
Ultima modificare iulie 8, 2023 11:31 pm