Il vezi in fiecare seara prezentand stirile de la Antena 1. Ii citesti cartile si, in curand, vei merge cu el intr-o calatorie pe Atlantic. Imbarcaaareaa!
Pe Lucian Mandruta il vazusem doar la stiri: serios, in costum cu cravata, comentand cu glas grav. Dar in tricou marinaresc, relaxat pe o barca, cu gesturi moi si glas molcom de motan care se intinde si toarce… a fost o experienta. Culmea e ca zicea ca e suparat! Era intr-un schimb de sms-uri cu Mihaela Radulescu, care, dupa cum a spus mai tarziu, a fost cea mai buna prietena a lui pana in momentul in care i-a venit ideea sa-i ia interviu lui Elan Schwartzenberg…
De ce sunt stirile de la televizor atat de urate?
Urate? Eu nu le-as spune urate. Cel mai urat lucru la stiri e raitingul mic. Cel mai frumos lucru e ratingul mare. Nimeni nu te aplauda cand faci rating mic, chiar daca stirile arata bine. Toata lumea o sa fie prietena cu cei care fac rating mare.
Interviul cu Elan a fost absolut corect din punct de vedere jurnalistic, dupa parerea mea. Mihaela Radulescu mi-a scris un e-mail. Stii primul ei e-mail care a circulat – cu un milionar nenorocit, care face si drege. A doua zi dupa el, Sandra a incercat sa faca un interviu cu Mihaela – n-a vrut. S-a tinut de ea toata ziua.
Elan a acceptat din prima?
O, da. Gandeste-te ca era interesul lui sa vorbeasca. Era acuzat, presa era plina de scrisoarea ei. Elan, pe de alta parte, cum vezi si tu, voia sa ia copilul. Sigur ca a fost interesul lui.
Cand ai avut timp sa mai scrii si cartea „Ce n-a avut loc in prompter”?
E o carte de eseuri, am scris-o in vreo doi ani.Eseurile se scriu usor. Nu m-am apucat vreodata practic de ea. Am scris eseurile si o scriitoare, pe care o cheama Doina Rusti si pe care o cunosc de la Universitatea Pro, a insistat sa public eseurile astea intr-o forma de carte – si asta e a doua. Pe amandoua mi le-a ingrijit ea si a tinut la ele. Mie nu prea imi pasa de ce scriu eu. Nu-mi imaginez ca trebuie sa-mi promovez cartea ca pe o mare si uriasa schimbare in literatura romana.
Am auzit ca scrii un roman, totusi?
Da, se numeste „Starship Pantelimon”, este despre trecut si despre adolescenta. Este despre cum am reusit noi, adolescentii din anii 80, sa scoatem libertate din ceea ce ne-a servit regimul sub forma de gratii. Noi am luat gratiile, le-am pus in oala de copt a imaginatiei noastre si le-am facut spaghetti, si le-am mancat cu un ketchup imaginar – ca nu aveam ketchup pe vremea aia, dar ni se parea ca e vreo chestie! Auzisem de asta… E despre cum am trait noi normal in anii 80, in ciuda comunismului, cum am visat normal, cum am citit, cum ne-am distrat.
Cum se distreaza cu barca pe Atlantic sau cum o sa faca din asta o actiune caritabila sau care sunt comentariile lui la adresa vedetelor autihtone, citeste in Unica de mai!