Ținuta ei a fost accesorizată cu o salbă de aur, ce era dăruită miresei de socru, și o cureaua ce se numeşte „ciuprachi“, făcută din argint şi fir de aur.
De asemenea, în frunte Kira a avut semnul crucii.
„Prin acest semn, se transmitea faptul că acele fetiţe erau creştine şi nu pot fi răpite. Nu ştiu de ce se practica acest obicei doar la aromâni, dar eu cred că exista un fel de înţelegere secretă între autorităţile otomane şi armâni, de vreme ce în zonă erau şi greci şi alte etnii. Obiceiul a durat până în anii ’30, când aromânii au emigrat în Cadrilater. Aici, trăind împreună cu bulgarii, nu mai exista pericol“, a explicat Sterică Fudulea, reprezentantul comunităţii armâne Filiala Tulcea.