În exclusivitate pentru Unica.ro, Irina Margareta Nistor (66 ani) a vorbit pentru prima dată despre momentul în care s-a logodit, de sărbători, în 1984, și a dezvăluit motivul despărțirii de bărbatul alături de care voia să-și lege destinul.
Crăciunul în familia Irinei Margareta Nistor era magic. Chiar dacă la ea în casă nu se gătea porc niciodată, curcanul pe bigudiuri era senzația sărbătorilor. Într-un interviu exclusiv pentru UNICA.RO, Irina Margareta Nistor își aduce aminte ce primea când mergea la colindat și cum, într-un an, chiar s-a logodit de Crăciun. „Un Crăciun în roz, în sumbrul 1984, cu o logodnă ca în filme, dar fără ‘va urma. O ridicare de ton masculin a fost de ajuns ca totul să se destrame”, ne povestește, în exclusivitate, cunoscutul critic de film Irina Margareta Nistor.
Irina Margareta Nistor, cerută în căsătorie în 1984, de Crăciun: „O ridicare de ton masculin a fost de ajuns ca totul să se destrame”
Irina-Margareta Nistor ne spune unde și cu cine va petrece anul acesta Crăciunul și cum niciodată, in copilăria ei, nu a văzut cine împodobește bradul.
Cum petreceați Crăciunul în copilărie? Cine împodobea și când bradul? Fix pe 24 sau mai înainte?
De Crăciun mergeam și colindam pe la vecini. Iar când eram foarte mică mă trimiteau la doamna Lazăr, în casa de alături. Ea avea patru băieți, mult mai mari decât mine. Ea își dorea o fată iar răsfățul era total. Mă trimiteau acolo ca să nu aibă surprize de întâlniri cu Moș Crăciun. Bradul se împodobea pe 24 sau pe 23 cel mai devreme. Și NU îl împodobeam noi, ci Moș Crăciun. Când veneam de la doamna Lazăr bradul era gata făcut. Tradiția la noi era că Moș Niculae venea noaptea iar Moș Crăciun seara.
Irina Margareta Nistor: „Bradul nu îl împodobeam noi, ci Moș Crăciun”
Și îl așteptați cu toată familia?
Da, eu stăteam cu bunicii și părinții. Se făceau cozonac și corn cu nucă, apoi se deschidea lichiorul de cireșe amare. Se țineau fructele în alcool de 90 de grade iar în ajun de Crăciun se făcea un sirop care se turna peste.
Mama cânta la pian, mai cântam și noi colinde. Asta până am primit un disc cu colinde franțuzești, Petit Papa Noel. Nu am scris însă niciodată scrisori Moșului. Cel mult, dacă mama mergea la vreun congres în străinătate, îi spuneam să-mi ia ceva. La un moment dat mi-am dorit o pălărie de cowboy și un pistol. Nici nu încurajau listele ca să nu existe ceva ce ei să nu găsească. Și nu mi-au spus niciodată să fiu cuminte că doar atunci vine Moșul, pentru că eu nu am fost niciodată cuminte.
Irina Margareta Nistor: „Aveam o vorbă, cel mai bun porc este curcanul”
Vă mai aduceți aminte ce feluri de mâncare gătea mama dumneavoastră? Aveați ceva ce se pregătea numai de Crăciun?
La noi nu exista Crăciun fără curcan. Aveam o vorbă, cel mai bun porc este curcanul, iar mama pregătea curcan pe bigudiuri. În vremea comunismului mama era profesoară la Politehnică. Acolo, iarna, se aduceau curcani, și mama stătea la o mare coadă la cantina. Avea un singur rinichi, nu avea voie să care și tot venea cu el acasă cu 2 tramvaie apoi pe jos.
Îl cocea la cuptor, ore întregi, și turna mereu ceva peste el, să nu se usuce. Nu făcea curcam umplut pentru că noi nu aveam castane comestibile în România. Se numea curcan pe bigudiuri pentru că pe margine punea mama niște bucățele de cabanos pe care le învelea în slănină și le prindea cu o scobitoare. Îi punea poleială la copane și lângă făcea caise uscate trase în zahăr și coniac.
Citește și: Irina Margareta Nistor, despre povestea ei secretă de iubire: „Ai rupt vraja, s-a terminat” / Video
Citește și: Irina Margareta Nistor spune că a avut o relație cu un bărbat însurat. „Un preot mi-a spus că e ok”
Irina Margareta Nistor își amintește specialitățile de Crăciun de când era copil
Dar sarmale și cozonac?
Se făceau și sarmale, doar de Crăciun. Și numai în foi de viță pentru că mie nu mi-a plăcut niciodată sarea. Vița era culeasă direct din grădină. Dulcele era cozonacul care mie îmi plăcea în prima zi. În afară de cei mari, mai făceau niște cozonăcei mai mici care se împărțeau la vecini, iar de Anul Nou făcea o prăjitură care se numea Om de Zăpadă. Era un pandișpan pe care îl ținea în rom cubanez. Îl îmbrăca în frișcă pe care o băteam noi, că avea o pilă la cofetărie. Îi punea ochi de ciocolată și îi făcea și un fel de joben.
Ce primeați când mergeați la colindat, cum era lumea pe vremea aceea?
De obicei primeam nuci, mere. Cred că ne dădeau și bani dacă stau să mă gândesc bine. Era o vecină la noi, madam Stănescu, aia nu ne-a primit deloc. Au trecut 60 de ani și țin minte că nu ne-a primit la colindat.
Cel mai frumos cadou primit de sărbători primit de Irina Margareta Nistor
Vă mai aduceți aminte de cel mai frumos cadou primit în copilărie?
Am avut trotinetă, patine cu rotile și de gheață dar nu am avut bicicletă. Nu îmi aduc aminte de un cadou special de Crăciun, dar de unul de Paște, da. Mi-am dorit un inel cu ametist și mi l-a pus mama într-un ou de ciocolată făcut în casă. Iar de Crăciun îmi amintesc că primeam cărți, alea îmi plăceau. Și de un șal făcut de bunica mea, care era chimistă dar avea un mare talent la împletit și la gătit. Mi-a făcut un șal pe care să-l port la Ateneu, acolo unde era veșnic frig.
Care este cea mai frumoasă amintire de Crăciun pe care o aveți?
Cel mai frumos moment este o poveste minunată și enigmatică. Din toate jucăriile care erau în pom mă îndrăgostisem de una, dar pomul se strângea când eu nu eram acasă. M-am dus în camera mea, singură, mi-am spus rugăciunea cu îngerașul și m-am rugat foarte tare să rămână jucăria aia. Au strâns pomul, jucăria a căzut și am găsit-o după un timp. Pomul nostru era plin iar probabiliatea să cadă tocmai aia era zero. Dar a funcționat rugăciunea și este cea mai frumoasă poveste a mea de Crăciun.
Citește și: Mama lui Adrian Mutu a murit la 71 de ani. „Drum lin către îngeri”
Irina Margareta Nistor, despre rezoluții: „Eu fac o listă care nu iese niciodată”
Câte lucruri ați rezolvat de la începutul anului?
Eu fac o listă care nu iese niciodată, la începutul anului. La noi chestia era cu „să începem de luni”. Ce-mi doresc, și poate iese la anul, este să merg la Florența. Am ajuns anul acesta la Cannes și la Berlin, nu știu dacă mai ajung și la anul dacă nu găsesc niște sponsori serioși. Nici pisicuță nu mi-am propus să-mi iau și iată că a venit.
Cum petreceți sfintele sărbători de iarnă?
O să încep chiar de la 1 decembrie. Îmi place și ziua de 6, dar și de 13 decembrie, când este Sfânta Lucia, Sfânta Luminii, pe care am învățat-o atunci când am fost în Suedia. Facem cacao cu apă și cu puțin Cointreau și servim turtă dulce. Așa se dă în Suedia la colindători.
De Crăciun o să merg acasă la Alexandra Velnciuc și la Șerban Puiu, după aceea am niște prieteni la care mă duc a doua zi. Ce nu-mi place este să ies de Revelion. Cel mai frumos pe care l-am petrecut a fost unul pe stil vechi, cu prietenii mei din Timișoara, tocmai la Belgrad. În ciuda a ce se spune eu nu stau singură, stau cu filmele mele așa că ieșim când vrem nu când trebuie.
Foto: Irina Margareta Nistor/ Unica.ro
Ultima modificare aprilie 10, 2024 5:22 pm