Cristina Bâtlan este o femeie de succes, are un fiu care îi calcă pe urme în ceea ce privește spiritul antreprenorial, a trecut printr-un divorț, dar continuă să lucreze cu fostul soț, care este asociat la firma de încălțăminte, genți și accesorii. Investitoarea de la Imperiul Leilor a povestit, pentru UNICA.ro, despre stilul ei vestimentar și piesele de rezistență pe care mizează, dar și despre bărbatul care i-a câștigat încrederea și pe care l-a lăsat să intre în viața ei.

Cristina Bâtlan muncește mult, iar realizările de care se bucură sunt cartea ei de vizită. În curând telespectatorii o vor vedea din nou pe micul ecran, la Pro TV, în cel de-al patrulea sezon al emisiunii Imperiul Leilor. Antreprenoarea se află în show încă de la al doilea sezon.

“Lucrurile materiale nu mă impresionează deloc, cred că doar experiențele”.

De ziua dvs v-ați logodit la Veneția. Sunteți greu de impresionat? Cred că sunt cel mai greu de impresionat om, în sensul în care lucrurile materiale nu mă impresionează deloc, cred că doar experiențele sunt cele care pentru mine contează și da, oamenii, locurile pe care le descopăr, am foarte multe lucruri de învățat. Sunt greu de impresionat, pentru că totuși am trăit suficient de mult și sunt zodia Taur, nu-mi place lingușeala deloc.

Ce a avut în plus logodnicul dvs față de alți bărbați care v-au curtat de-a lungul timpului? Cum v-a convins că el este? Are foarte multe calități, o dată personale, cât și ca și poziție, nu este căsătorit. Probabil că nici el și nici eu nu ne doream neapărat o relație. Am intrat în această relație foarte natural și foarte dezinvolt și ne simțim foarte bine împreună. Nu este un tânăr care dorește să mai adauge o experiență la viața lui actuală. Deci este un om serios care știe ce vrea de la viață. Este mai mare ca mine, este matur.

Ați bănuit că vă pregătește un inel? El este un om care pune mare accent pe simplitate și autenticitate, dar nu este un actor foarte bun, pentru că de ziua mea credeam că mergem la restaurant și tot vedeam că trage de timp, că vine mă ia de la birou și nu mai ajungem la restaurant. Nu înțelegeam în ce direcție este restaurantul, după cum care îmi dau seama că, de fapt, nu era un restaurant, ci era locul pe care îl pregătise ca să îmi ofere de fapt inelul. Am legat toată povestea la sfârșit, a fost superb. S-a întâmplat la Veneția.