Corina Chiriac e un exemplu de grație și eleganță. Își alege cu grijă aparițiile și reușește să întoarcă toate privirile atunci când apare la un eveniment. Așa s-a întâmplat și în aceste zile la Iași, unde artista și Tora Vasilescu, dar și alte celebrități au participat la deschiderea celei de-a 14-a ediṭii a Festivalului Filmului Românesc, fiind omagiate pentru întreaga carieră.
Cântăreață, actriţă, compozitoare, realizatoare de emisiuni şi autoare, Corina Chiriac (73 ani) a anunțat că o să scrie o nouă carte, din toamnă, și a avut parte de o surpriză din partea unei admiratoare.
Corina Chiriac, premiată la Iași
”Ediṭia de anul acesta a Festivalului de Film Românesc a fost dedicată minunatei Actriṭe Tora Vasilescu ṣi am fost onorate mai multe doamne. Mulṭumesc Cinemaraton pentru clipul aniversar precum ṣi sponsorilor care ne-au răsfăṭat cu bunătăṭi moldoveneṣti!
VEZI Am primit flori, un premiu onorific, o plachetă ṣi am cântat împreună cu publicul prezent . A fost foarte frumos”, a mărturisit Corina Chiriac pe o rețea de socializare.
În cadrul evenimentului, vedeta a susținut o conferinṭă ṣi și-a prezentat cărțile lansate în ultimii: Minuni Trăite ṣi Două piese de teatru. „Sigur că mă bucur mult că spectacolul a fost primit cu felicitări. Chiar a fost foarte frumos”, a mai spus artista care a avut parte de o surpriză din partea unei admiratoare.
„Vreau să mulṭumesc doamnei din fotografie pentru că a venit să îmi arate adnotările dânsei pe cartea mea: a trecut printr-o experienṭă asemănătoare ṣi mi-a permis să fotografiez una dintre pagini. Am fost ṣi sunt sincer emoṭionată că o admiratoare a cântecelor mele se regăseṣte în cartea mea! Graṭie tuturor celor care îmi apreciază scrierile, la toamnă mă aṣez să scriu din nou! Vă mulṭumesc pentru atenṭie!” a dezvăluit Corina Chiriac.
Citeşte și: Corina Chiriac a iubit o singură dată în viață. Cine a fost marea sa iubire
Citeşte și: Florin Zamfirescu a dezvăluit că a fost îndrăgostit de Corina Chiriac. Reacția amuzantă a celebrei cântărețe
Corina Chiriac, viața ca un turneu
Corina Chiriac lasă în urmă o viață de poveste. Corina a stat 5 ani în California, 7 luni în Argentina, 11 ani în Germania, 8 luni în Italia, dar de România nu s-a putut desprinde niciodată cu adevărat.
”Nu consider că e de aruncat la gunoi tot ce s-a întâmplat pe plan profesional în epoca de dinainte de Revoluţia din 1989. Dar premiile le-am luat în străinătate, turneele le-am făcut în străinătate. În ziua în care am plecat din ţară, am slăbit un kilogram şi jumătate de emoţie, de frică până în ultima clipă că cineva mă poate da jos din avion, deşi eu plecam la Frankfurt, nu direct în America.
Am făcut o escală de două zile la o prietenă din copilărie, care lucra ca vânzătoare la o parfumerie din Frankfurt, după care am luat avionul la New York, unde m-am întâlnit cu o verişoară îndepărtată a familiei şi de-acolo am plecat în California. Eu am făcut un drum care era menit să inducă în eroare pe mai multă lume!”, mărturisea artista, în emisiunea „Mic dejun cu un campion”, la TVR 2.
Citeşte și: Cum s-a lăsat de fumat Corina Chiriac: „Am ieșit din mormânt și…”
Corina Chiriac și viața printre celebrități
În cartea sa de amintiri, Minuni Trăite, solista povestește cum a ajuns să cânte în Italia, într-un loc extrem de elegant, unde se perindau celebrități.
„În primăvara anului lui 1979, mă aflam într-o zi pe aeroport la Praga. Cu o zi înainte filmasem la Teatrul Karlin pentru o emisiune de varietăți și mă întorceam acasă. Era ceaţă şi nu se putea nici decola, nici ateriza la Bucureşti. Se fuma pe atunci peste tot, lumea era mult mai normală din multe puncte de vedere.
La băruleţul unde beam o cafea, a apărut un domn cărunt şi distins care dorea o cafea.
Băiatul de la bar vorbea doar puțină germană şi-l întreba mereu ce doriţi, ce doriţi? L-am întrebat pe domnul cărunt ce limbă vorbeşte, era italian.
I-am comandat eu o cafea şi văzând că ştiu italiană m-a întrebat dacă putem schimba două vorbe, oricum aveam câteva ore de aşteptat. S-a prezentat, Sandro Resmini, mi-a spus că este impresar, că a fost la Praga să asculte nişte solişti pentru un club cu program artistic în nordul Italiei şi că merge la Bucureşti pentru aceeaşi treabă: să aleagă solişti care costă puţin”, își amintea Corina Chiriac.
„N-am vrut să spun că şi eu sunt solistă, mi s-a părut mai amuzant să-i spun că lucrez în modă”
În prima fază, artista i-a ascuns impresarului că și ea face carieră tot în muzică. A cântat, însă, o piesă și asta a schimbat. ”Dvs. cu ce vă ocupaţi? m-a întrebat. N-am vrut să spun că şi eu sunt solistă, mi s-a părut mai amuzant să-i spun că lucrez în modă. Am vorbit de creatori italieni, de artă, de vremuri şi de vremea de afară. Mi-a spus că nu fusese niciodată la Bucureşti şi mi-a cerut câteva informaţii despre București și viața din România. I le-am dat cu multă măsură, în fond nu ştiam cu cine am de-a face.
Am ajuns foarte târziu la Otopeni, iar pe el nu-l mai aştepta nimeni de la ARIA ( Agenția Română de Impresariat Artistic, instituție de Stat ). Ştia doar că e cazat la hotel Athénée Palace, am luat împreună un taxi şi l-am lăsat în faţa hotelului, asigurându-l că a doua zi urma să dau eu nişte telefoane să-l pun în legătură cu cei cu care avea treabă. Tot a doua zi, era deja programată audiţia muzicală pentru care venise. Am apărut şi eu acolo, ne-am strâns mâna şi după ce au cântat toţi cei chemaţi, zic, „Vrei să-ţi cânt şi eu ceva?” „Ştii să cânţi?”. „Sigur că da”, mărturisea Corina Chiriac.
„M-a angajat să plec şi eu în Italia, unde nu fusesem niciodată”
Atunci a început pentru ea mare aventură. Un drum la care nu spera, dar căruia i s-a dedicat în totalitate. „De la primul cântec şi-a dat seama că sunt solistă de profesie şi după ce am glumit despre minciuna cu creaţia mea de modă, m-a angajat să plec şi eu în Italia, unde nu fusesem niciodată. Locaţia era un cazino cu jocuri de noroc şi cu program artistic seara, un cazino municipal, lângă Mont Blanc, în Valle DAosta, în localitatea Saint Vincent. Contractul s-a semnat pentru luna decembrie, cu durata de o lună cu posibilitate de prelungire”, mai spunea Corina Chiriac.
Corina Chiriac, despre refuzurile trăite
A trecut prim multe moment care i-au zdruncinat tările, dar a avut puterea să le depășească.„Mi-am amintit de anii mei de depresie și am înțeles de ce i-am trăit: pentru că fusesem refuzată. Nu mai contează nici de ce, nici de către cine. Nici în ce context. În refuz constă respingerea. Mai ales în refuzul uscat. Refuzul uscat este egal cu veninul lichid. Sunt oameni pe care refuzul îi determină la agresivitate, de parcă toată fiertura veninului injectat s-ar înmulți în sângele nostru până la explozie.
Și sunt oameni pe care refuzul îi strivește emoțional tot așa cum te-ai lovi în fugă de o stâncă. Iar durerea amortește în timp toată persoana lovită”, mărturisea Corina Chiriac în cartea Căutând iubirea.
„Mă supăr, mă necăjesc, dar nu mai stau să plâng pentru nimeni”
A știut cum să facă față dezamăgirilor, chiar dacă ele nu au fost deloc puține. ”În general, în momentul în care un om la care țin mă dezamăgește sau mă lovește sub centură, sentimentele mele se transformă în dezgust, dispreț, organismul meu îl respinge ca pe o grefă de care nu mai ai nevoie, e probabil un noroc sau o formă de autoapărare.
Mă supăr, mă necăjesc, dar nu mai stau să plâng pentru nimeni. În momentul în care ai o vocație superioară vieții de fiecare zi, că ești un doctor mare, un pianist sau un templar, în clipa în care ai o meserie pe care o iubești și pentru care te pregătești din copilărie, știi cum spun americanii, pui ordine în priorități”, preciza ea.
Foto: Facebook
Ultima modificare august 22, 2023 11:45 am