Deși are o legătură apropiată cu Vlad și Ștefania, dar și cu cei patru nepoți, Florin Zamfirescu păstrează o oarecare rigiditate în relația cu aceștia. "Ei sunt la casa lor, eu – aici. Cei mici fac parte din altă lume. Nu avem dialog. Plus că eu am moștenit comportamentul față de copii și de nepoți al bunicului meu. Pe el l-am cunoscut până în clasa a VI-a și l am iubit mai mult decât pe tata. Să nu vorbesc cu păcat, dar bunicul meu m-a marcat foarte tare. Nu și-a sărutat copiii decât în somn. Mama mea povestea că a avut o răceală și a stat în pat în ziua aceea, se făcea că doarme. Iar bunicul, tatăl ei, s-a apropiat, i-a pus mâna pe frunte să vadă dacă are febră și s-a aplecat și a pupat-o pe frunte. Mama a plâns toată noaptea. Cred că a fost singura dată când tatăl ei a pupat-o. Iar eu am moștenit și prin educație, și prin fire acest fel. Mă uit la copii, sunt minunați, le cumpăr, le dau, dar nu pot să mă includ în lumea lor, să ne tăvălim în patru labe pe sub mese. Nu pot", mai spune Zamfirescu pentru sursa citată.