Florin Zamfirescu se declară fascinat de cei doi copii care îl urmează în profesie, Ștefania și Vlad. Le urmărește pașii, e întotdeauna acolo când au nevoie, dar, dincolo de orice, nu îi judecă niciodată.
Actorul și-a susținut fiul și atunci când acesta a decis să renunțe la mariajul cu Mihaela după 21 de ani și doi copii și să opteze pentru o altă iubire. Vlad Zamfirescu s-a căsătorit în urmă cu două luni cu colega lui de breaslă, Diana Roman.
Florin Zamfirescu, despre fiul Vlad: „Sunt mândru de el”
“Da, s-a recăsătorit. Are doi băieți de care are grijă ca de ochii din cap și este în relații foarte bune cu fosta nevastă. Dacă îl întrebi, spune: „Eu m-am îndrăgostit și numai eu sunt de vină pentru divorțul acesta. Și a plecat”. Mihaela, fosta soție, nu are nicio vină. Vlad face regie de film, m-a depășit de mult. Eu nu am făcut așa ceva. Am pus în scenă la teatru, dar film – nu. Am jucat în filme, însă și el joacă. Dar el și regizează. E manager la Bulandra. Eu sunt mândru de el”, a mărturisit Florin Zamfirescu pentru VIVA.
Marele actor crede că a avut noroc la acest capitol și nu contenește cu laudele la adresa celor doi copii. O admiră pe Ștefania pentru felul în care reușește să jongleze cu mai multe activități, dar și pentru dăruirea cu care își înconjoară copiii.
“Am doi copii extraordinar de reușiți. Eu le doresc tuturor să aibă copii cum am eu. M-au făcut bunic, am patru nepoți. Ștefana este o profesoară de excepție, actriță, e și frumoasă, știe limbi străine. Merge în străinătate, predă actorie; a fost la Alicante, în Spania, a fost în Singapore, pentru lecții de actorie. Sunt foarte mândru de ea. A scos o premieră cu fratele ei, Vlad, în regia lui. Joacă alături de el la Metropolis, „În lumea lui Frank”, mai spune el.
„Ei sunt la casa lor, eu – aici. Cei mici fac parte din altă lume”
Deși are o legătură apropiată cu Vlad și Ștefania, dar și cu cei patru nepoți, Florin Zamfirescu păstrează o oarecare rigiditate în relația cu aceștia. „Ei sunt la casa lor, eu – aici. Cei mici fac parte din altă lume. Nu avem dialog. Plus că eu am moștenit comportamentul față de copii și de nepoți al bunicului meu. Pe el l-am cunoscut până în clasa a VI-a și l am iubit mai mult decât pe tata. Să nu vorbesc cu păcat, dar bunicul meu m-a marcat foarte tare. Nu și-a sărutat copiii decât în somn.
Mama mea povestea că a avut o răceală și a stat în pat în ziua aceea, se făcea că doarme. Iar bunicul, tatăl ei, s-a apropiat, i-a pus mâna pe frunte să vadă dacă are febră și s-a aplecat și a pupat-o pe frunte. Mama a plâns toată noaptea. Cred că a fost singura dată când tatăl ei a pupat-o. Iar eu am moștenit și prin educație, și prin fire acest fel. Mă uit la copii, sunt minunați, le cumpăr, le dau, dar nu pot să mă includ în lumea lor, să ne tăvălim în patru labe pe sub mese. Nu pot”, mai spune Zamfirescu pentru sursa citată.