Cătălin Scărlătescu, unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți bucătari din România, și-a descoperit talentul gastronomic în copilărie, când petrecerea destul de mult timp în compania bunicii, a străbunicii și a mătușii, toate cele trei femei din familie fiind pricepute la arta culinară. Ulterior, Cătălin și-a transformat pasiunea de a găti în job și, mai mult, a ajuns protagonistul unor show-uri culinare de excepție, alături de colegii săi Sorin Bontea și Florin Dumitrescu.
Descoperiți de producătoarea Mona Segall și promovați ca chefi în emisiuni de top, cei 3 se bucură astăzi de celebritate și de simpatia publicului. După 12 sezoane ca jurați la Chefi la Cutițe, Bontea, Scărlătescu și Dumitrescu au invocat oboseala și nu au mai continuat filmările pentru show-ul de la Antena 1, preferând să se dedice altor proiecte. Spre exemplu, Scărlătescu a participat recent la lansarea proiectului documentar Zestrea.
Cătălin Scărlătescu, dezvăluiri din copilăria marcată de bunica și străbunica sa. Ce face după ce a plecat de la Chefi la cuțite
Buni Cătănoaia, buni Olga și alte bunicuțe din 6 regiuni culinare au împărtășit secretele lor despre viață și plăcinte, despre tocane sau ciorbe de salată într-o ecranizare atemporală a regizorului Răzvan Sima. Cu această ocazie, chef Cătălin Scărlătescu (51 ani) a făcut o incursiune în propria copilărie și a depănat amintiri legate de femeile care i-au marcat copilăria: bunica, străbunica și mătușa, amintind și despre gustul copilăriei din punct de vedere culinar.
Cătălin Scărlătescu nu a făcut un secret din faptul că bunica a fost cea care l-a inspirat să își aleagă această meserie datorită rețetelor ei cu gust și a preparatelor tradiționale. “Faceți cunoștință cu Cătălin Scărlătescu, un copil crescut de o bunică. Eu am fost crescut de bunica. De la 11 ani tot cu bunica. Ne făcea lunea ciorba de fasole într-o oală foarte mare, care miercurea se transforma în fasole scăzută, vinerea în fasole bătută și duminica mai primeam și o bucățică de carne”, a povestit celebrul chef.
Chef Cătălin Scărlătescu: “Aveam 4 ani și puneam de mâncare lingurarilor, oamenilor care munceau pe câmp”
Încă de mic, Scărlătescu a fost nevoit să se adapteze condițiilor vitrege, impuse de regimul comunist, despre care a povestit la lansarea serialului documentar Zestrea.
“Bunica m-a dus la străbunica mea, care era așa o fostă chiaburoaică. Familia mea vine de undeva din partea de sud, Negru Vodă, în 1800 și ceva, era unul Gheorge Ene care avea un han, după care a apărut și alt Gheorghe Ene, că așa s-au numit toți, care s-a dus cu hanul mai departe. După care au venit cei care ne-au asuprit: comuniștii și ne-au luat hanul și au spus așa: “Străbunica lu’ Scărlătescu, tu faci mâncare pentru lingurari, iar tu, chiaburule, cari mâncarea la câmp!”
Și am ajuns și eu acolo, să mă pună pe căruță și să car mâncarea la lingurari. Aveam 4 ani și punem de mâncare lingurarilor, oamenilor care munceau pe câmp. Deci eu cam de atunci gătesc”, a rememorat Cătălin Scărlătescu crâmpeie din copilărie.
Cătălin Scărlătescu era fascinat de tot ce realizau mâinile dibace ale bunicii și străbunicii, în special de pâinea bătută, unul dintre gusturile copilăriei sale.
“Și nu am s-o uit niciodată pe străbunica mea, care bea cafea turcească și era singura din sat care avea zahăr cubic. Era ceva spectaculos! Noi la Techirghiol, de unde era bunica mea, nu aveam. Și mai făcea ceva: o dată pe săptămână făcea pâine și o bătea. O băga în cuptor, făcea 20 și ceva de pâini, le înnegrea rău de tot, după care le scotea din cuptor și cu coada de la topor bătea pâinea până toată negreala aia se ducea deoparte și rămânea o culoare spectaculoasă”, a mai spus Cătălin Scărlătescu.
Deși era mic, Cătălin primea responsabilități legate de munca la câmp. S-a amuzat povestind despre confuzia pe care a făcut-o la acea vreme. “Am fost și am prășit la porumb, mi-aduc aminte prima dată pe la vreo 5 ani. Veta, mătușa noastră, mi-a zis: “Bă, tăntălăule, ce tai tu e porombul. Știrul e celălalt care trebuie tăiat!” Așa era. Și am gătit cu ele, pentru că eram nevoit să supraviețuiesc. Eu am fost și sunt în gastronomie un supraviețuitor”, a spus fostul jurat de la Chefi la Cuțite.
Chef Cătălin Scărlătescu: “Așa am început eu bucătăria adevărată”
Mâncărurile și rețetele descoperite în familie l-au fascinat și a simțit nevoia să continue pe acest drum. Nu a fost unul ușor, dar a reușit să fie astăzi un nume important în gastronomie.
“Am luat bucătăria de 3 ori de coarne. O dată am învățat-o pe vremea lui nea Costel de la Europa din Eforie, după care am învățat-o pe aceea din Germania, că am fost la spălat de vase. Așa am început eu bucătăria adevărată, după care m-au luat nemții și m-au băgat la o școală. Când m-au văzut că spăl bine vase, au zis: “Bă, ăsta trebuie să gătească’. Și m-am întors acasă și am văzut că slow cooking-ul nu s-a născut în palate, nu, vine de la țară. Credeți-mă, cum nici bucătăria nu s-a născut în palate.
Mă uitam la primul episod cu bunica (n.r. din serialul Zestrea). Avea un coș și o luase așa, printre straturile de ceapă. Uitați-vă la toate filmele cu chefii adevărați din Franța, înstelați, care fac același lucru: se duc la ei în grădină, în spatele curții. Ce nu au ei și avem noi: avem bunicile care au gătit și culoarea aia albastră din bucătărie, pe care nu am s-o uit niciodată”, a încheiat Scărlătescu, susținând astfel transmiterea tradițiilor mai departe.