Adrian Nartea, cel care îi dă viață personajului principal din serialul Vlad, difuzat de Pro TV, se declară îndrăgostit de rolurile de spionaj și ne povestește cum a fost la filmări. Poți citi continuarea interviului în revista Unica de aprilie 2019, care se găsește deja la chioșcurile de presă.
Talentat și sexy, Adrian Nartea spune despre el că, în privința personalității, are același ”aluat” ca ”Adrian”, cel care este băiatul bun din film, cu logodnică și prieteni, cel înainte să devină ”Vlad”. Paradoxal, îl și cheamă Adrian. Însă sunt lucruri și experiențe care l-au făcut să-și dea seama de ceea ce este este în sufletul lui ”Vlad” când își pune riguros la punct un plan de răzbunare, când e calm și răbdător, când lasă faptele să vorbească în locul cuvintelor, când suferă și se chinuie să-și facă dreptate. Dar în sufletul lui oare își face dreptate? „Sunt multe lucruri pe care i le-am dat lui Vlad, dar și destule pe care Vlad mi le-a dat mie”, declară actorul în interviul din Unica aprilie 2019, unde a fost desemnat ”Bărbatul lunii”.
Ce visai în adolescență să devii „când vei fi mare”? Ai avut actoria pe lista scurtă?
Cand eram mic, le spuneam mamei și celorlalți că vreau să mă fac macaragiu sau dirijor. Mă fascinau macaralele în perioada în care se construia mult la oraș… prin anii 80. Totodată, mă fascina pasiunea maestrului Celibidache în concertele simfonice pe care le dirija, pe care eu le vedeam la televizor. Mama și bunica îmi spuneau să mă fac avocat sau popă, că sunt bun de gură… cel puțin eram. Eu însă niciodată nu am visat să mă fac actor, admiram oamenii care erau în centrul atenției, pe scenă, în filme sau în orice activitate socială. Admir și acum omenii puternici și admit că asta am visat, să mă fac auzit și să fiu admirat. Deh, sunt în zodia Leu.
În ce serial străin ți-ar fi plăcut să joci?
Mi-ar fi plăcut să fiu un gangster în ”Peaky Blinders” sau un spion în ”The Americans” ori un avocat în „House of Cards” sau chiar un ”The Hand” în ”Game of Thrones”. Îmi plac rolurile de putere fizică și șiretlenie de spion, dar și șarmul de agent secret.
Ce clișeu din filmele românești te enervează cel mai tare?
Liniștea și minimalismul. Sunt foarte sugestive și importante, dar, pentru a le aprecia mai mult și la adevărata lor valoare, trebuie venit cu contrapuncte.
Povestește-ne o întâmplare amuzantă de la filmările pentru ”Vlad”.
Sunt multe întâmplări frumoase în toate aceste șase luni de filmare. Una foarte amuzantă a fost când Vlad o ține în brațe pe Roxana, sora Elizei, în momentul în care aceasta leșină. Și Vlad, ușor, ușor, o așază pe bordură, lângă piscină. Ei, în momentul în care are grijă să o așeze cât se poate de gentil, toți sar să-l ajute și să vadă ce se întâmplă, de ce a leșinat Roxana. Și cu toată lumea în jur și cu Vlad în poziție incomodă, cu picioarele crăcănate și aplecat peste Roxana, se aude un pârâit sugestiv… Toata lumea se uita la toată lumea, neștiind exact de unde vine. Și îngrijorarea jucată pentru secvență s-a transformat în curiozitate și ras, care nu a mai putut fi controlat. Bineînțeles, erau pantalonii mei cei care au cedat la acea fandare extremă…
Cu care dintre ceilalți actori din serial te-ai împrietenit mai mult?
Întrebarea mai simplă ar fi ”Cu care nu te-ai împrietenit”. Cu toții am format o echipă incredibilă, ne-am completat unii pe alții, ne-am înțeles ți ne-am ajutat cu replici, cu sfaturi, cu iubire frumoasă de colegi, chiar și cu mere și pere aduse la platou sau cu torturi mari pentru toată lumea la ocazii speciale. În șase luni am fost chiar ca o familie închegată.
Cum arăta o zi tipică de filmări la serial?
Tocmai, că nu avea cum să fie tipică. Singurele lucruri clare sunt echipa, care era de vreo 100 de oameni, programul, care începea cu machiaj, păr și costume, programarea de secvențe și cam atât. Apoi venea imprevizibilul, locația, cadrele, dar mai ales viziunea regizorală; fiecare zi era diferită, de asta a și trecut totul atât de repede.
Ai o replică favorită din scenariu?
Îmi vin multe în minte… Totuși este una în care îi povestesc Elizei despre o femeie din trecutul meu. Mă uit în ochii ei și îi spun ce i-aș fi spus acelei fete, ca și cum nu ar fi aceeași persoană. Îi spun: ”De ce ai făcut asta?”. Ea simte durerea, dar nici prin cap nu îi trece că eu, de fapt pe ea, pe Eliza o întreb, încercând să-i ofer o scuză pentru trădarea ei… E complicat și frumos, o să vedeți!
Citește continuarea interviului în revista Unica aprilie 2019, aflată deja la chioșcuri.
Sursa foto: Pro TV
S-ar putea să te intereseze și:
Adrian Nartea, la un pas de a deveni preot dacă nu era remarcat de Catinca Roman
Ultima modificare martie 27, 2019 7:49 pm