Călin Geambașu, despre anii copilăriei în timpul regimului comunist: „Aveam de toate, hăinuțe străine, frizer personal…”

.

Călin Geambașu retrăiește acum, în apropierea sărbătorilor, anii copilăriei, vremurile în care, spre deosebire de vecinii sau colegii lui, avea de toate: hăinuțe străine, frizer personal, mâncare variată, acces la restaurant. Toate astea se datorau, însă, tatălui său, Petre Geambașu, un artist în vogă și în acele vremuri.

Astăzi, solistul recunoaște că și-ar fi dorit, în anii comunismului, să aibă mai mult părinții lângă el și o relație mult mai apropiată cu aceștia.

„Aveam de toate în anii 80, anii ăia cei mai severi ai comunismului: hăinuțe străine, frizer personal, mâncare variată”

“În spatele geamului cu portocale. Prima poză e chiar din preajma Crăciunului, iar nenea ăla din spate care râde maxim e unchiul, colonel în securitatea lui Ceaușescu…

Aveam de toate în anii 80, anii ăia cei mai severi ai comunismului: hăinuțe străine, frizer personal, mâncare variată, acces la restaurante, vacanță pe litoral 2-3 luni, jucării și dulciuri din străinătate, jocuri electronice, minge de piele, rachetă de tenis metalică, video-uri, TV-uri color, echipamente audio, ba chiar și rechizitele școlare erau din Germania de Vest… Hmm”, mărturisește Călin Geambașu, pe o rețea de socializare.

„Ceilalți prieteni ai mei nu aveau lucrurile astea, deși părinții lor munceau zi de zi, de dimineața până seara, în condițiile alea de atunci”

Avea mult mai mult decât aveau ceilalți, la rândul lor și ei copii de artiști. Era răsfățat cu daruri, în timp ce cei de lângă el duceau o viață gri. „Observam însă că ceva era în neregulă și radical disproporțional: ceilalți prieteni ai mei nu aveau lucrurile astea, deși părinții lor munceau zi de zi, de dimineața până seara, în condițiile alea de atunci, mergând la serviciu cu transportul ăla în comun, prin care bătea frigul și stăteau la cozile alea de atunci să prindă ceva de mâncare pentru ai lor…

Culmea era că unii părinți erau tot artiști, chiar artiști cunoscuți, cu cariere și rezultate impresionante, dar copiii lor tot nu aveau parte nici pe departe de bucuriile și darurile pe care eu le primeam în acei ani grei din comunism, anii 80”, mai spune Călin Geambașu.

Călin Geambașu: „Încercam pe cât posibil să împart și cu ei din ce aveam”

Era lumea lui și lumea celorlalți, unde lipsurile erau evidente. De multe ori, recunoaște că nu a ezitat să împartă. “Mă bucuram la lucruri materiale, și sunt deplin recunoscător pentru ele, fiindcă eram copil, iar acele lucruri materiale lipseau aproape complet în acei ani 80 în România.Deseori, însă, empatizam cu prietenii și colegii mei, iar ceva în mine spunea că nu e corect ce se întâmplă.

Practic, vedeam două lumi: lumea generală și lumea lui Nero, tatăl meu. Această inechitate o resimțeam profund când le vedeam privirile celorlalți copii, priviri nevinovate de copii marcați de lipsurile regimului comunist și încercam pe cât posibil să împart și cu ei din ce aveam, când venea tatăl meu din lungile lui deplasări în Occident”, susține artistul.

Călin Geambașu: „Mă bătea și mă umilea fără jenă în public”

Era fericit și nu prea, pentru că tot acest tablou era umbrit de “lecțiile” pe care le primea, unele durere, cărora astăzi nu le vede rostul.

“Prietenii mei însă aveau și ei ceva ce eu nu aveam: aveau părinții aproape și erau scutiți de ieșirile nervoase publice ale lui Nero, care mă bătea și mă umilea fără jenă în public, că doar „eram copilul care avea de toate”, nu? La ultimele discuții înregistrate, își motivează acele ieșiri brutale prin faptul că cică trebuia să arate că „e un părinte care intervine, să vadă lumea, să dea satisfacție altora și că alea sunt corecții normale”… Mă rog, astea se vor cântări în cadrul procesului”, precizează Călin Geambașu.

Călin Geambașu, despre tatăl lui: „Mă fascina cu vocea lui”

Cu toate neînțelegerile dintre ei, admite că și-a admirat întotdeauna tatăl, iar viața a făcut să îi calce pe urme. “Nu am niciun merit pentru faptul că aveam de toate în anii 80 cât încă eram copil, dar nici vreo vină pentru compromisurile făcute de el/ei pentru acea îndestulare nefirească în raport cu vremurile marcate de frică, greutăți și lipsuri primare.

Indiferent de „practicile lui Nero”, eu îl admiram mult pe tatăl meu pentru faptul că pe atunci, în anii 80 (chiar dacă își schimba foarte des componența trupei în acei ani 80 – doar Doina îi rămânea mereu aceeași); încă mai cânta Live și mă fascina cu vocea lui, chiar dacă melodiile cântate erau preluări ale unor cântece străine care primeau versuri românești, să pară neaoșe (în lipsa accesului publicului la cunoaștere, se putea livra orice, ca fiind autohton).

Însă, eu îmi vedeam în continuare de viața de copil: joacă pe maidan sau la ștrand, studiu muzical și școlar, mers zilnic la școală la mare depărtare de casă, neștiind că peste puțini ani va veni Revoluția”, precizează Geambașu.

Ce a însemnat Revoluția pentru el

Revoluția i-a deschis multe porți. A ajuns la școala vedetelor și succesul lui a fost asigurat. “Mi-a dat un elan fantastic în ceea ce avea să urmeze în anii 90 (riposta în fața agresivității părinților, munca în beneficiul tatălui meu, admiterea la Scoala Vedetelor by Titus Munteanu TVR, relația de iubire cu Pisa – prima balerină a Operei Române, festivaluri, premii, compoziții, multe lucruri nesperate cu niște ani înainte)”, adaugă el.

Citeşte și: Recunoști fetița din imagine? Este o cântăreață foarte îndrăgită: „O întrebam pe mama în locuri publice dacă-l iubește pe Ceaușescu”

Citeşte și: Letizia, acuzată că și-a înșelat soțul cu propriul cumnat. Cum a apărut Regina la un eveniment în plin scandal

Citeşte și: Gina Pistol, intervenție estetică nouă: „Azi îmi fac Softwave”

Citeşte și: Marina Almășan, vacanță la Praga cu Georgică Cornu: „Mi-a măsurat cearcănele, mi-a constatat starea de irascibilitate”

Călin Geambașu, despre copilăria lui Darvin

Astăzi, când e la rândul lui părinte, încearcă să îi însufle lui Darvin alte trăiri. “În timp, odată cu înaintarea în vârstă și momentul în care am devenit tătic la rându-mi, am învățat să mă bucur mai puțin pentru verbul A AVEA și să prețuiesc mai mult verbul A Fi, alegând să-mi cresc copilul cu blândețe, explicații, exemple și mai ales oferindu-i în mod altruist tot timpul meu liber. Iar rezultatele practice și emoționale se văd din plin la Davin.

Evoluăm, de pe generație la generație și înțelegem corect vremurile în schimbare. Copiii noștri au șansa de a trăi într-o societate liberă, rămânând în sarcina noastră cum îi educăm, fiindcă astăzi metodele și oportunitățile sunt altele față de anii 80”, mai spune Călin Geambașu.

Foto: Facebook

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton