„Hello!… Yes, my love… I cant speak right now… Ill call you later, after the photoshooting…” Asa a sunat scurta conversatie pe care Andreea a avut-o raspunzând la telefonul dat de sotul ei, inaintea sedintei foto.
Zâmbind, a intrat in camera gata aranjata, privindu-ne cu bucurie. Era, categoric, fericita.
Cat a durat de la cererea in casatorie pana cand ati trecut la „fapte”?
Atat cat a fost nevoie sa gasim un sat romanesc care sa trezeasca un anumit tip de emotie in noi pentru a spune „da” acolo, fara fast, fara complicatii de natura sociala, in cel mai simplu si pur mod cu putinta, asa cum ne-am dorit.
S-a spus, printre altele, ca aceasta casatorie a fost prea rapida, ca ii faci, de fapt, competitie lui Stefan… Cum demontezi cele spuse?
Nu simt nevoia sa demontez nimic. Nu-mi traiesc viata in functie de parerile altora si, daca intri in cercul fara sfarsit al scenariilor fanteziste, nu mai iesi niciodata. Anterior, am facut acest gest dupa 6 luni. Asa am simtit. Nu exista nicio garatie sau vreo regula pe care, daca o respecti, stii ca totul va fi bine.
Daca mai asteptam 3 luni, 6 luni, 1 an, ce ne face sa credem ca era mai bine? Am cunoscut la „Pretuieste viata” un cuplu care s-a casatorit dupa doar cateva saptamani, sunt de 19 ani impreuna, au 14 copii minunati si o casnicie de invidiat. Pe de alta parte, trebuie sa fii tare subtire la minte sa-ti construiesti viata in competitie cu a altcuiva.
Ţi-o poti distruge in felul acesta. Am destula minte si experienta cat sa stiu ca e momentul sa fac doar ceea ce simt eu ca e bine, luand in calcul binele celui mai iubit om pentru mine: fiica mea. Nu-mi permit sa ma joc nici cu sufletele, nici cu vietile noastre, de altfel responsabilitatea este una dintre calitatile mele. Ceea ce nu inseamna ca nu am si defecte…
CONTINUAREA ÎN NUMĂRUL DE FEBRUARIE AL REVISTEI VIVA!, LA TOATE STANDURILE DE PRESĂ.