Andreea Marin se întoarce la TV. Unica a obținut primul interviu despre noua emisiune și detalii în exclusivitate despre surprizele pe care le pregătește vedeta.
Am observat în ultima vreme pe Facebook, Instagram și la TV, un val de bucurie și nostalgie legat de surprizele plăcute de altădată. Este uimitor că acest lucru se întâmplă la mai bine de 20 de ani după acel proiect de neuitat! Mesajele oamenilor demonstrează că revenirea ta în televiziune este așteptată. Anul trecut, un remix al refrenului „Surprize, Surprize” devenea un succes în cluburi. Cum îți explici acest val de emoție dinspre atâția oameni care te doresc din nou în casele lor?
E tare frumos pentru sufletul meu ce se întâmplă, aparent e neașteptat, dar un om ca mine, cu o experiență în a înțelege fenomenul pe termen lung, înțelege substratul și faptul că nu e chiar surprinzător. Mulți oameni au o nostalgie a emoției autentice, necontrafăcute, a frumuseții și bunătății umane pe care prea rar le mai văd la tv, dar mai ales s-au săturat de superficial și de scandalurile întreținute în mod artificial în media. Vor să vadă ceva care să le aducă o emoție pozitivă, să aibă și ceva de învățat din poveștile oamenilor, nu doar… motive de bârfă, iertată-mi fie franchețea.
Așadar, oamenii care mă urmăresc și azi în număr mare, doar canalele de comunicare s-au schimbat, mă asociază cu anumite valori și aceasta este concluzia multiplelor studii de piață făcute de-a lungul timpului, dar și recent, la începutul acestui an, de către cei care studiază fenomenul în interesul companiilor ce le sunt clienți. Studii făcute de agenții mari pentru a afla care sunt figurile publice cu impact și care determină efectul de cumpărare a produselor, serviciilor, etc.
Surprinzător sau nu, pentru că eu am o consecvență de zeci de ani în a respecta și cultiva anumite valori, chiar dacă timpurile se schimbă, numele meu rămâne în top, deși sunt cam singura persoană de acolo din garda veche, în jurul meu vezi în top artiști ai prezentului, oameni tineri orientați pe alte direcții prin care se promovează, etc. M-am reinventat cu creativitate mereu, m-am adaptat, am învățat lucruri noi, am ales însă, indiferent din ce direcție bate vântul schimbării, să păstrez drumul drept, asta e rețeta mea, dacă vreți. Loialitatea față de valori care nu sunt nicicând „demodate”.
Copiii de azi nu se născuseră acum 20 de ani, când eu făceam „Surprize, Surprize”. Și totuși, știu de la părinții lor ce a înseamnat acea experiență puternică, întrajutorarea, umanismul, generozitatea, dar și profesionalismul, valori care au definit acel program. Ce e bine clădit, pe o bază solidă, nu se uită, iată. Trezește nostalgie. Dorința revederii. Într-o formă sau alta, eu tot ce fac mereu înseamnă… surprizele plăcute ale vieții. Fie ca e vorba de alte proiecte, de campanii umanitare care ating atâtea inimi și ajuta mii de oameni, de munca mea ca Ambasador UNICEF care m-a legat și de copiii de azi, de generațiile noi… De aceea, ce a fost bun nu se uită, aceasta e explicația. Dar eu nu sunt omul care să se agațe de trecut, fie el și unul frumos. Învăț din el, însă construiesc mereu privind înainte.
Când, cum, unde te vom revedea la TV? UNICA a aflat că vei reveni pe micul ecran!
Televiziunea Națională m-a chemat din nou… acasă! Acolo m-am construit ca om de televiziune, când am pășit în acest domeniu eram studentă la informatică și habar nu aveam ce înseamna munca la TV. Acolo, la TVR, se reclădește acum, cărămidă peste cărămidă, și oamenii care au fost strâns legați de istoria televiziunii naționale – din care ulterior au plecat mulți dintre cei ce sunt acum în media în privat – sunt primii care pot pune umărul acum, mai mult ca oricând.
Mi s-a propus să creez un nou format cu care să mă întorc acasă, la TVR. M-am gândit foarte bine: știu că exista nostalgia spectacolului în direct, în care și eu mă simt cel mai bine, adrenalina transmisiunilor live mă face să dau tot ce-i mai bun, însă acum, în pandemia pe care o traversăm, a propune un format cu public mare nu e o idee prea buna. Televiziunile care aveau dinainte astfel de formate știu bine prin câte greutăți trec în aceasta perioadă și e o doză de nesiguranță a sănătății pe care e bine sa o eviți, pentru un timp. Așa că am gândit un format inedit pentru mine, care să le aducă oamenilor valori similare cu cele pe care eu știu că le iubesc și le asociază cu persoana mea, îmbogățite cu noi valori potrivite acestor timpuri, cu emoții care să îi îmbogățească interior, care să îi motiveze, să îi inspire, exact ce avem nevoie în prezent.
„Nu există nu se poate! E vorba tatălui meu care a devenit motto-ul vieții mele apoi și care devine acum titlul emisiunii mele”
De ce spun asta: pentru că în aceste luni am simțit cu toții cum ne fuge pământul de sub picioare, nu mai avem siguranța de odinioară, ni s-a demonstrat că nu avem garanții, că viața și sănătatea se pot schimba de la plus la minus în decurs de clipe sau zile… Nu e ușor de dus acest puternic sentiment. De aceea, avem nevoie să știm, să aflam că există oameni buni, creativi, îndrăzneți care, chiar și în aceste condiții de incertitudine, răzbesc, merg înainte, reușesc, transformă chiar si eșecurile în lecții ce duc la reușită. Sunt oameni pentru care… nu există nu se poate! E vorba tatălui meu care a devenit motto-ul vieții mele apoi și care devine acum titlul emisiunii mele, e foarte personală aceasta conexiune.
Cunosc deja forța acestor cuvinte, din experiența proprie, m-au ghidat și m-au ridicat de jos în impas, cunosc puterea lor și din campania nationala pe care am gândit-o acum 4 ani și care s-a dovedit un succes an de an, de atunci, schimbând atâtea vieți in bine. Eu știu: nu există nu se poate, atunci când soluția depinde de noi înșine și punem destulă voința, efort și imaginație ca să găsim calea de rezolvare! Asta va face programul TV pe care îl veți vedea în curând de luni până joi la televiziunea națională, va descoperi oameni care se împotrivesc valului, care nu se lasă când li se spune nu, care pot! Deși nu sunt genii, sunt oameni care ies din mulțime pentru că ei cred cu adevărat în ideile lor și nu le abandoneaza, ci le împlinesc. Ei devin exemple de oameni frumoși care ne pot motiva, încuraja, ne pot da idei despre cum sa facem mai mult și mai bine. A privi aceasta emisiune va fi un balsam și un imbold pentru cei ce sunt ținuți pe loc de temeri, de nesiguranță, de prea mult bun simt ce devine potrivnic uneori, într-o lume în care aceasta calitate nu pare a fi de prea mult ajutor, când alții profită de ea.
Nu îți e teamă că e greu, plecând de jos cu audiența? Cum să ridici – de la o audiență cuprinsă între 0 și 1 rating – chiar și un program cu oameni frumoși, valoroși, cu povești de viată interesante, dar fără sarea și piperul superficialului cu care ne-am obișnuit la TV și care va exista negreșit în paralel, la concurență?
În primul rând, ar trebui cumva ca toată lumea să dea bir cu fugiții, știind că într-adevăr e o misiune grea să te lupți cu bârfe, controverse și personaje dubioase prezente pe ecran la alte posturi TV? Eu nu voi face asta. Ca și în viata reală, voi avea aceeași atitudine și pe micul ecran. Nu fug, nu abandonez, nu-mi dictează ce să fac nimeni altcineva decât propria conștiința. Sunt conștientă că multe aspecte care duc la vizibilitatea unui program tv nu țin de mine, pur și simplu, motiv pentru care nimeni nu se poate aștepta la minuni din primul sezon, dacă gândește rațional.
Noua emisiune prezentată de Andreea Marin se va numi „Nu există nu se poate!” și va fi lansată la începutul lui octombrie, pe TVR2. Emisiunea urmează să fie difuzată de luni până joi, seara, la ora 18.00.
Un format nou pe un tronson care nu-ți dăruiește confortul audienței deja câștigate, asa cum am învățat foarte bine lecția de la mentorul meu de odinioară, regizorul Valeriu Lazarov, se clădește în timp, trebuie răbdare, atenție, reglaj fin, educarea publicului spre ceva mai curat și benefic, pas cu pas. Cine nu are această răbdare e limpede că nu se pricepe sau nu caută să investească în ceva bun, valoros, ci își dorește un succes rapid, facil, obținut pe orice cale. Mai știu și că eu nu am voie sa cobor ștacheta în privinta conținutului, aș dezamăgi întocmai publicul care iată, mă îmbrățișează și azi, după atâta timp. Istoria mea și a oamenilor care au devenit telespectatorii mei e una profundă, suntem legați la nivel personal, nu ne desparte un ecran de televizor. Ne bat inimile la fel. Cum ar fi să fac orice pentru audiență, după 3 decenii de decență, de cale dreaptă și lucruri bine făcute, cum ar fi să inventez vreo Vulpița, vreun Urs Panda, vreo Cioara Vopsită, doar pentru a forța niște amărâte de puncte de audiență? Nu, să ne înțelegem: televiziunea națională are o altă misiune. Chiar cu riscul de a nu fi populară, refuzând prostituția practicată adesea la TV – știu, e un cuvânt dur, dar exprimă foarte tranșant o realitate. Chiar și cu limitările impuse de investiția în formate, care nu e atât de solidă precum la privat. Chiar și cu legislația diferită, care o dezavantajează când e vorba de spațiul publicitar. Cert e că nu mi-aș lasa copilul să se uite în veci la programe cu personaje precum cel menționat anterior, mi-ar fi teamă pentru ceea ce ar putea… „învăța”.
„Eu aleg să fac un program TV pe care să-l poată urmări orice om, de orice vârstă, alături de familie, cu șansa de a fi inspirat, încantat, motivat, de a afla ceva nou”
Eu aleg să fac un program TV pe care să-l poată urmări orice om, de orice vârstă, alături de familie, cu șansa de a fi inspirat, încantat, motivat, de a afla ceva nou ce l-ar putea ajuta în mod concret în propria viață. Deci nu audiența cu orice preț e propunerea mea. Ci bucuria de a trăi frumos și demn, de a găsi împreună căi spre a evolua, spre binele nostru.
Acum ceva timp îmi spuneai că nu te-ai mai întoarce la TV decât pentru un format foarte bun. Cum este acest format foarte bun?
Prin tot ceea ce va transmite telespectatorilor. Prin efervescența invitaților, prin bucuria lor de a împărtăși ce au reușit să facă nu doar cu viața lor, ci și pentru cei din jur. Prin decorul și lumina sa. Prin sufletul și priceperea mea, puse în slujba unei idei benefice. Libertatea pe care am primit-o de a crea un format TV, nu de a încerca să mă potrivesc în ceva ce nu e croit pentru mine, e un start minunat. Nu am de jucat un rol. Sunt eu însămi, în propria poveste, față în față cu Oameni adevărați, în poveștile cărora privitorii se vor regăsi negreșit. Și voi construi împreună cu invitații mei si pentru alți oameni, va fi mai mult decât ceea ce se întâmplă în timpul emisiunii, veți vedea ca acolo e doar punctul de plecare pentru a răspândi binele, a-l da mai departe. E prea devreme acum, dar veți înțelege la timpul potrivit.
Care este cea mai mare provocare a acestui format?
Timpul scurt până la momentul când va fi pe ecran, lucrăm contracronometru, pur și simplu, pentru a intra pe ecran la început de octombrie, iar cei ce mă așteaptă, vor afla totul pe canalele mele de social media si pe canalele SRTV. Și, dacă emisiunea „Nu exista nu se poate!” cu AndreeaMarin este mai potrivită pentru TVR2, unde ne vom vedea de luni până joi, seara la ora 18, în paralel, lucrez și la al doilea format, de aceasta data pentru TVR1, mult mai potrivit pentru caracterul informativ, obiectiv, constructiv al canalului care se definește altfel acum, față de ceea ce se întâmpla atunci când eu eram la TV sâmbăta seara.
Am în plan o oră de emisie foarte bine înrădăcinată în realitatea pe care o trăim astazi. Acum, TVR2 a devenit casa formatelor care înseamnă și destindere, și educație, și poftă de viață, și inspirație, timp petrecut în fața televizorului împreună cu familia, în timp ce TVR1 înseamnă știri, talk show, informație, ancorare în realitate.
În cel fel s-a schimbat „rețeta” show-ului tv de-a lungul anilor?
Din păcate, într-o direcție tristă, în mare parte. Și vă asigur că această ușurătate cu care multe formate TV întră în casele oamenilor nu va face nicicum ca despre aceste emisiuni să se vorbească peste 20 de ani cu nostalgie, plăcere, nu se va mai vorbi deloc. Pentru sunt forme fără fond, atât și nimic mai mult. Numărăm pe degetele de la o mână formatele care merită a fi cu adevărat legate de istoria televiziunii din România, care vor rămâne în memoria publicului. Asta e…
S-au depășit multe „limite” în emisiuni pentru rating si de multe ori auzim „asta vrea publicul”. Așa să fie?
Nu, și o spun tranșant. Dacă asta îi oferi și nu are de ales, la asta se uită. La bârfă ieftină, vulgaritate, superficialitate, la nimicuri și chestiuni negative, ușor de pus în scenă, pur și simplu. Da, știu, e mult mai dificil să oferi ceva valoros, construit cu imaginație și efort, să educi gustul publicului în timp, să îl convingi să urmărească ceva care îi poate aduce cu adevărat un plus și în viata sa reala. E o alegere: calea ușoară sau ceva ce rămâne peste timp. În ceea ce ma privește, e clar ce aleg, de 28 de ani de când sunt în acest domeniu.
Și acum, să ne întoarcem acasă: ce calități apreciezi la partenerul tău, Adrian?
Suportul constant pe care îl simt din partea lui, dragostea, bineînțeles, faptul că simt că am un adevărat partener și un prieten. Dar admir și calitățile lui ce țin de profesie, ne asemănăm, construim amândoi pe calea dreaptă, fără abaterile dorite de alții, fără a ne lăsa trași de val înapoi. Îndrăznim mereu mai mult, cu credință. În Campania Prețuieste Viața din aceste luni de pandemie, mi-a fost sprijin și am adunat împreună ajutoare, donații, am fost în convoaiele umanitare, muncind voluntar, umăr lângă umăr. Am descoperit astfel o nouă valență a relației noastre, mi-a plăcut nespus de mult felul în care viața ne-a pus în situația de a face împreună ceva bun și constructiv, ajutând oameni din toate județele țării. Fundația Prețuieste Viața a pus umărul astfel, ajutând oameni aflați în grea cumpănă, dar și zeci de spitale din toate zonele României, donațiile depășind un milion de euro.
Care este aspectul cel mai solid în relația voastră?
Faptul că amândoi am pornit de jos și cred că apreciem lucrurile la adevărata lor valoare.
Care sunt planurile voastre de viitor?
Să ne iubim, să rămânem uniți, să ne susținem.
Cum se desfășoară școala pentru Violeta?
Online o săptămână, apoi la școală în următoarea. E dificil, dar ei, copiii, sunt fericiți că se văd chiar și așa.
Ce a impresionat-o pe Violeta în prima zi de școală?
A venit acasă și mi-a spus: „A fost o zi atât de bună!” și văd că de atunci zi de zi vine încântată. Aveau nevoie să se simtă din nou aproape de cei de vârsta lor.
Care este una dintre cele mai dragi amintiri ale voastre?
Sincer, fiecare zi e o sursă de fapte care îmi umplu sufletul și vor deveni negreșit amintiri de neuitat. De pildă, aseară am ales să dormim împreună, să o alint și să adoarmă mângâiată de mami, acum e domnișoară și nu se mai întâmplă des, ca odinioară, e altă etapă de viață pentru ea. Stăteam și o priveam, îmi aminteam cât de mică era cu ani în urmă, iar acum privirea mea o măsura și o descopeream aproape cât patul de lungă… Ea nu știe, dar eu când dorm alături de ea, o fac… iepurește. Ca să nu pierd emoția. Să fiu conștientă de fiecare îmbrățișare pe care mi-o acordă prin vis, fără să știe ce face. Când mă cuprinde cu brațele ei sau se ascunde în mine, nici nu respir. E parte din mine… E Andreea de altădată, doar ochii sunt albaștri, senini. În rest, suntem ca două picături de apă.