ANDI VASLUIANU: „Fac ce-mi place, iubesc şi mă simt bine”

.

E actorul momentului. Andi e protagonist în două filme care rulează cu succes pe marile ecrane, „Despre oameni şi melci” şi „Minte-mă frumos”, iar ascensiunea lui e tot mai promiţătoare. Mi-a mărturisit cum percepe ce i se întâmplă, dar şi despre implicarea lui într-o campanie de prevenire a cancerului.
Eşti unul dintre susţinătorii campaniei „Nu am făcut destul”, prin care îndemni doamnele să meargă la medic, pentru a preveni cancerul la sân. Ai acceptat propunerea din prima?
Da. Eu sunt genul de om care prefer prevenţia, merg destul de des la doctor şi ţin foarte mult la lucrurile astea. Îmi doresc ca această campanie să aibă efect şi să determine nu numai femeile de la oraş să meargă la medic pentru controlul la sâni, ci toate femeile, indiferent că stau în mediul urban sau rural.

Cum au privit mama ta şi iubita ta gestul pe care l-ai făcut?
Iubita mea chiar a spus că se va duce la control. Vezi?! Deja a fost o reacţie. Eu am crescut între femei, cu sora mea, mama şi bunica. Mama a divorţat când eram puşti. Şi pentru că am fost crescut de femei, cam ştiu ce se întâmplă cu ele. Am, sincer, un respect deosebit pentru femei şi mi se pare corect să le acordăm atenţie.

Ai spus că mergi des la medic?
Da, de exemplu, la începutul anului, am simţit mici dureri în zona stomacului. Eu tot fac, ba ecografie abdominală, analize de sânge anual… Am descoperit că aveam probleme mari cu bila, colecistul. A trebuit să-l scot. Şi de la o chestie mică mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. M-am operat şi a fost bine. Dacă nu m-aş fi dus, în timp aş fi putut da în pancreatită. 

Eşti printre cei mai populari actori din România…
Eh, se întâmplă! Sunt bule de săpun, se sparg repede. Eu îmi fac doar meseria, doar că filmul „Despre oameni şi melci” a fost foarte bine promovat şi acest lucru mi-a adus de fapt popularitate. A fost o mediatizare agresivă, publicul a plăcut filmul şi s-a dus din vorbă în vorbă. Faptul că sunt mai cunoscut e o întâmplare şi o iau ca atare. Mă bucur, evident, dar nu sunt genul de actor care să-şi dorească celebritatea foarte mult. Eu îmi doresc să mi se dea ocazia să-mi fac meseria, că de asta m-am apucat de actorie. Nu vreau altceva!

Întotdeauna ţi-ai dorit să devii actor?
Da, de când mă ştiu mi-am dorit să fac asta! Cred că de pe la vârsta de 11 ani.

Mi-amintesc că te-am remarcat prima dată în „California Dreamin”, unde ai jucat cu Armand Assante. Cu ce alţi actori străini ai mai lucrat?
Am jucat cu Tim Roth, Bruno Gunn, dar şi cu Francis Ford Coppola în „Youth without youth”. Am lucrat şi în Olanda cu actori olandezi, apoi în Belgia şi în Ungaria.

Actorii de la Hollywood ajung tot mai des la noi în ţară. Este o oportunitate pentru actorii români să fie remarcaţi?
Cinstit, lucrurile stau altfel. Când ei vin aici, au nevoie de câţiva actori pentru o anumită figuraţie specială, cu una, două replici. Nu e important să fie cine ştie ce actor. Rar se întâmplă să existe conexiuni aici. Dacă faci un film bun românesc şi are succes afară, atunci eşti cooptat. Toţi marii actori din Europa aşa au plecat: Javier Bardem, Penelope Cruz, Antonio Banderas… toţi au fost remarcaţi în filme spaniole. La noi este Marcel Iureş, care a fost la Londra cu o piesă de teatru. L-a văzut un impresar, l-a întrebat „Vrei să joci?”, el a zis „Da” şi asta a fost. În acest gen de promovare cred eu!

„Despre oameni şi melci” are şanse de succes în străinătate?
Sper că da! Filmul a fost făcut în principal pentru România, dar coproducătorii francezi l-au văzut şi le-a plăcut pentru că este o poveste universală. Va fi promovat şi în afara ţării şi de asta mă bucur cel mai mult, dar eu mărturisesc că mă gândesc deja la următorul film. Trăiesc în prezent şi deja filmez la altă producţie, se numeşte „Acasă la tata”, cu un scenariu foarte frumos. Şi mai joc şi la Teatrul Act, în Bucureşti, şi la Teatrul din Ploieşti.   

Reclamele în care apari n-au contribuit şi ele la popularitatea ta?
Mă recunoaşte lumea, da, dar eu sunt în primul rând actor. Uneori iau mai mulţi bani, alteori mai puţini, însă în general reclamele reprezintă un venit foarte bun. Am avut baftă de scenarii reuşite, care au prins la public. (râde) Mai nasol aş spune că e atunci când mă opreşte cineva pe stradă şi-mi spune: „Ce faci, mă, Savana!” Mă doare sufletul când constat că oamenii nu merg la film, dar mă recunosc dintr-o reclamă difuzată la TV.
Îmi spuneai că ai crescut între femei… Ai fost răsfăţat?
Nu prea! Deşi m-am născut în Bucureşti, unde şi locuiesc, am copilărit la ţară, iar acolo nu prea e nimeni cocoloşit, trebuie să pui osul la treabă. Şi acum mă implic în treburile casei şi îmi place să-mi ajut
iubita. E adevărat că nu prea ştiu să gătesc, însă fac curat, sunt destul de ordonat… Nu sunt genul de bărbat care-şi aruncă hainele în toată casa.

Îţi doreşti copii?
Enorm. Îmi doresc câţi o vrea Dumnezeu şi sper să se întâmple cât de curând. Am vârsta de 38 de ani.

Ce vede Andi Vasluianu când se uită în oglindă?
Văd un om fericit. Exceptând faptul că deocamdată nu am copii, chiar sunt un om fericit: fac ce-mi place, iubesc, mă simt bine, am familia sănătoasă, toate merg exact cum trebuie.

PE ACELAȘI SUBIECT
    
Vedete din Romania Vedete internationale