De Valentines, Anda are concert, iar Victor iti spune de vreme. Dar dupa, pleaca amandoi la Cancun. Sombrero, margarita, dragoste pe plaja… Poate se si casatoresc! Cinci noiembrie e ziua lor.
Pentru ca Victor a invitat-o prima oara pe Anda in oras. La un an si trei luni de atunci, cei doi isi trec in revista viata de cuplu. Citeste, dar vezi ca sunt oameni spontani, nu se stie niciodata ce-au in cap: o nunta neprogramata, un copil cu ochii verzi (ca toate neamurile lor ii au asa), o poveste despre un bunic ce asteapta ofertele de Valentines ca sa-i cumpere consoartei un frigider si un aragaz…
V-ati cunoscut la „Dansez pentru tine” si v-ati apropiat, v-ati apropiat pana ati ajuns pe 5 noiembrie. Ce s-a intamplat atunci?
Victor: Imm, cu doar cateva zile inainte, ea fusese eliminata din concurs, o eliminasem chiar eu (rade)… Anda: A fost o saptamana critica pentru mine.
Nu te-ai suparat pe el? Anda: Nu, pentru ca mi-am dat seama ca tanarul pentru care lupta el avea mare nevoie de ajutor. Victor: Eu am profitat de ocazie, ea fiind suparata si obosita dupa atatea concerte, si m-am gandit s-o invit in oras. Ne-am dus la un restaurant, am baut ceva… Anda: Oricum, de suparare ca m-a eliminat din concurs am zis ca nu se mai pune, nu mai e nici un fel de concurenta intre noi, si pot sa ies fara nici o problema cu el.
La inceput, banuiesc ca a fost atractie fizica? Dar dupa?
Anda: Pentru mine sunt importante alte lucruri, nu in primul rand atractia fizica. Nu-mi doream o aventura, ci imi placea el ca om. Bine-inteles ca-mi placea si fizic, dar si ca are simtul umorului, imi placea cum se purta cu lumea din jurul lui si cu mine, de asemenea, faptul ca e o persoana cu o stare pozitiva tot timpul, indiferent cat de greu ne era. Victor: Tocmai de aceea zic eu ca ne potrivim foarte bine, fiindca aceleasi lucruri mi s-au parut si mie foarte OK la ea. Am simtit ca e omul cu care pot sa vorbesc, care poate sa ma inteleaga, plus ca e din acelasi domeniu, showbiz, si eu o inteleg cand are concerte.
Anda: N-avem reguli stricte. Noi, artistii, daca pot sa zic asa, intre ghilimele, nu suntem foarte normali. Noi suntem oamenii momentului. Nu ne planificam niciodata nimic, ci pur si simplu facem. Victor: In drum spre casa, ne dam seama ca n-am mancat si ca nu mai avem chef sa ne ducem undeva si stim ca nu avem nimic de mancare in frigider. Ne ducem la supermarket si luam ce vrem atunci, pe moment. In niciun caz, nu mergem sa facem cumparaturile pentru doua saptamani: lapte, carne, branza, oua. Frigiderul nostru este ca trebuie sa fie. Mancam dimineata ce apucam, fulgi cu lapte, ne ducem la munca, mancam acolo ceva, ajungem acasa, ne oprim sa mancam la un restaurant sau ne luam ceva ce ne place. Cand vine vorba despre curatenie, procedam la fel. Ne trezim intr-o dimineata si spunem: „Este prea dezordine. Hai!” Si ne apucam si facem, care-i mai rapid. In niciun caz nu suntem genul care zice: „Maine tu faci curat, ca eu am facut azi, sau saptamana viitoare tu dai cu aspiratorul si eu duc gunoiul.” Cum se intampla cand eram eu mic. Si uram sa duc gunoiul. Si eu mereu duceam gunoiul, evident.
Dar ce parere aveti de Valentine”s?
Anda: Eu zic asa: tocmai pentru ca traim in secolul vitezei si oamenii nu mai au timp sa se gandeasca la ei, si-au zis: „Hai sa nu uitam ca e prea frumos sa iubesti si merita sa sarbatoresti, nu foarte complicat, ci pur si simplu cu un pahar de sampanie si o reamintire a faptului ca ne iubim in continuare.” Victor: Ai dreptate. Ideea e ca aceasta sarbatoare a ajuns pana la cei mai in varsta. Bunicul meu, exact anul trecut, vorbea cu tata la telefon si era preocupat ca nu stiu ce oferte erau pentru frigider si aragaz. Si tata-i spunea: „Dar ce te-a apucat acuma, de ce acum?” „Draga, este 14 februarie, vreau sa-i fac o surpriza mamei tale…”
Daca au descoperit ceva care nu le place unul la celalalt, cum a fost in vacanta din America sau ce planuri de viitor si-au facut, citeste in Unica de Februarie!