Solistul uneia dintre cele mai longevive trupe de la noi, Vița de Vie, ne-a povestit ce înseamnă să aniversezi douăzeci de ani de muzică și cum se împacă inspirația cu deadline-urile.
În octombrie lansaţi un nou album, ce ne poţi spune despre el?
Că e foarte frumos.. ? Pot spune că este un album special, măcar din prisma faptului că am schimbat total maniera de lucru a pieselor. Începând cu luna februarie, imediat după concertul aniversar de 20 de ani, ne-am focusat pe fiecare idee în parte şi am livrat-o de-a lungul anului către fani, pe fiecare 20 ale lunii. De pe 2, reintram în studio şi ne apucam de următoarea. A fost foarte interesant şi am reuşit să dăm un randament foarte bun.
Aţi ales o strategie inedită de a-l promova, lansând câte o piesă pe lună. Cum v-a venit ideea asta?
Vița de Vie a împlinit 20 de ani anul acesta şi ne-am gândit să ne jucăm puţin cu cifra asta. Pentru că fanii noştri sunt cei care ne-au asigurat longevitatea, am hotărât să le oferim în fiecare lună un motiv de bucurie, dezvăluindu-le câte o nouă piesă de pe viitorul album. N-a fost o ”strategie” de marketing, a fost doar o idee nebună care s-a dovedit a fi foarte bună.
Cum se împacă inspiraţia cu ideea de deadline atunci când compui?
Senzaţional! Dacă nu punem la socoteală albumul Acustic, scos în 2013, sunt 6 ani de la ultimul album cu piese noi. Era frustrant că folderul cu demouri de acasă creştea, însă numărul de melodii noi scoase pe piaţă rămânea acelaşi. Neavând un deadline concret şi fiind, în mod natural, cuprins de îndoieli asupra noilor idei, amânam finalizarea lor. La fiecare hop sau incertitudine, în loc să insist, abandonam sau mă apucam de altceva comod şi fără aşteptări, din zona de confort. Deadlineul strict impus ne-a scos din zona de confort şi ne-a făcut să insistăm. Lucrăm foarte bine sub presiune, se activează un filtru care înlătură mult din gândurile parazite şi toată atenţia se concentrează pe finalizare.
Cum s-a schimbat industria muzicală şi cum v-aţi schimbat voi în acești 20 de ani?
Total. Primul album l-am scos doar pe casetă, pentru că cei de la casa de discuri au considerat că românii sunt prea săraci pentru a avea CD playere la vremea respectivă. Acum, formatul casetă nici nu mai există, iar CD-ul e ca şi înmormântat. Apoi, de multe ori, neexistând drumuri bătătorite pentru atitudinea şi genul nostru muzical, a trebuit să ne creăm propriile noastre drumuri, drumuri pe care acum calcă alte trupe venite din spate. Relaţia cu fanii a devenit una directă şi aproape instantă, prin intermediul platformelor digitale, însă încă mai am scrisori de la fani acasă într-o cutie, din anii de început. Iar noi am evoluat odată cu vremurile şi cu ceasurile noastre biologice.
Pare că se face mai multă muzică decât oricând şi că e foarte uşor să ajungi la public. Ce face totuşi diferenţa între atâtea trupe care apar?
Cât de bune sunt. Dacă înainte de perioada internetului era suficient să fii bun sau chiar mediocru pentru a ieşi la lumină, acum nu mai este. Trebuie să fii genial. Ştacheta s-a ridicat foarte sus, timpul consumatorului de muzică a devenit extrem de preţios iar concurenţa în virtual este la nivel maxim. Concurezi cu cei mai mari artişti de pe planetă. La un click distanţă de melodia ta se află Metallica sau Beyonce sau orice alt act major. Trebuie să fii pe măsură ca cineva să îţi aloce timpul sau interesul său.
Citește interviul integral în revista Unica de octombrie, din 24 septembrie la chioșcurile de presă!
Citește și – Vedetele din România și-au dat întâlnire la Media Music Awards
Ultima modificare septembrie 23, 2016 6:50 pm