Urmările alimentației hipercalorice

28.03.2018, 15:51.

Mâncarea hipocalorică schimbă comportamentul alimentar și conduce la o serie de riscuri penru sănătate. Atunci când îți construiești un regim alimentar trebuie să ții cont atât de cantitatea cât și de calitatea caloriilor.

În timp ce carbohidrații din cereale și zaharuri rafinate (pâine albă, paste, biscuiți, băuturi carbogazoase, cartofi prăjiți, fursecuri) sunt săraci în substanțe nutritive și fibre, nu este valabil în cazul nucilor, migdalelor sau diverselor semințe.

În funcție de înălțime, vârstă și efortul depus, femeile au nevoie de 1.700-2.000 de calorii pe zi, iar bărbații − de 2.000-2.500.

Citește și: Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci hamburger?

Riscuri pentru sănătate

Dacă organismul acumulează mai multe calorii decât necesarul zilnic, vor apărea o serie de riscuri pentru sănătate.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Obezitate

Persoanele supraponderale au un risc crescut de a dezvolta boli coronariene și diabet zaharat, puse pe seama unui stil de viață dezechilibrat asociat cu lipsa mișcării.

Rezistența la leptină

În condițiile unei diete hipercalorice, eliberarea de leptină este dereglată. Cu ajutorul acestui hormon, creierul primește semnalul de sațietate. În cazul persoanelor supraponderale, există un nivel crescut de leptină în organism din cauză că este folosită ineficient și depozitată în celulele adipoase. Fenomenul este numit rezistență la leptină. Rezistența la leptină favorizează acumularea progresivă de kilograme și face anevoios procesul slăbirii. Când consumi prea mult zahăr, vei avea mai multă leptină în organism, forțând pancreasul să producă mai multă insulină. Ca efect, celulele devin tot mai insensibile la acțiunea leptinei și a insulinei. Rezistența la leptină/insulină duce la diabet, boli de inimă, cancer, atac vascular și demență. Soluția este slăbirea, pentru a restabili echilibrul acestor doi hormoni importanți.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Stres cronic

În momentele de oboseală, oamenii tind să alegă ceea ce se numește „comfort food“, ciocolată, pizza, hamburgeri ori sucuri carbogazoase, crezând, în mod eronat, că aduc alinarea datorită zaharurilor. Însă creșterea nivelului zaharurilor în sânge face să crească și nivelul de cortizol, hormonul stresului. Astfel, în loc să aducă liniștea, alimentele hipercalorice agită și împiedică apariția somnului. Lipsa somnului determină organismul să stocheze grăsime și dă semnale greșite către creier, favorizând foamea permanentă.

Citește și: Vezi ce rişti, dacă mănânci hamburger, hot-dog, pizza sau clătite

Hiperlipidemie

Hiperlipidemia este creșterea peste medie a nivelului de grăsimi din sânge. Dacă hipercolesterolemia poate fi pusă și pe seama eredității, hipertrigliceridemia este favorizată de exces ponderal în urma unei diete hipercalorice (consum de glucide cu indice mare, precum și de alcool).

Mai mult, potrivit oamenilor de știință, mâncarea nesănătoasă schimbă comportamentul alimentar și poate distruge apetitul pentru alimentele sănătoase.