Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie

.

Învoieşte-te de la serviciu, închide ferestrele şi împarte mere noi. Tradiţiile de Sfântul Ilie, sărbătorit pe 20 iulie, aduce, pe lângă „dezlegarea” la merele noi, şi alte obiceiuri fascinante.

Sântilie, cum îi zic bătrânii, este cunoscut ca un personaj mitologic despre care legenda spune că a fost ispitit de diavol să îşi ucidă părinţii. Ar fi petrecut apoi tot restul vieţii în pocăinţă pentru a-şi ispăşi păcatul de moarte. De atunci, se spune că Sfântul a ales să se răzbune pe forţele întunericului şi să lupte împotriva lor.

Sfântul Ilie mai este supranumit şi Zeului solar, ziua de astăzi fiind considerată mijlocul sezonului pastoral, când ciobanii îşi coboară în fiecare an turmele de la stână.

Dacă te afli din întâmplare într-o pădure de carpeni, atunci cu grea încercare te-ai pricopsit, căci tocmai aici se ascund dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie, spun bătrânii.

Superstiţiile lui Sântilie

Mitul legendarului Sântilie aduce cu sine şi numeroase superstiţii în credinţa populară, obiceiuri de la care nici astăzi bătrânii nu le-au uitat.

Zeu al focului, Sfântul Ilie pedepseşte cu grindină şi trăznete pe cei care catadicsesc să lucreze în această zi.

În dimineaţa de 20 iulie se aduce busuioc sfinţit de la biserică şi se culeg flori de câmp. Oamenii le aşază la icoane şi se lasă la uscat.

Pe vremea bunicilor, femeile culegeau şi ierburi specifice pe care le foloseau la dezlegarea farmecelor şi vrăjilor. Despre busuioc se spune că cenuşa lui poate vindeca rănile copiilor.

Dacă însă Sântilie te găseşte acasă şi porneşte furtuna, asigură-te că geamurile şi uşile casei să fie bine închise, pentru a nu intra în casă forţele necurate.

Tot astăzi este bine să dai de pomană mere noi, din care nu este bine să mănânci până astăzi.

Merele date de pomană devin fructe de aur pe cealaltă lume, spun bătrânii.

Festivaluri cunoscute de Sfântul Ilie

„Şezătoarea” din Fălticeni, „Nedeia Munţilor” de la Fundata, precum şi vestitele târguri de fete de la Săcele sau de pe Muntele Găina, organizate cu prilejul coborârii păstorilor în sate, sunt cele mai frumoase manifestări desfăşurata în fiecare an de Sfântul Ilie.

În Covasna, oamenii celebrează Nedeea mocănească în Valea Zânelor, obicei ce atrage astăzi sute de turişti, precum şi Târgului de la Polovragi, unde are loc o nedeie cu acelaşi prilej.

„Sânt Ilie la români” se sărbătoreşte în judeţul Sibiu, acolo unde farmecul tradiţiilor străvechi este transmis an de an aici. Una dintre ele este peţitul la târgurilor de fete şi feciori care are loc în preajma sărbătorii de Sfântul Ilie, dar cu precădere în această zi.

Foto: Agerpres

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton