Ziua Franței, sărbătorită pe 14 iulie. Ce a însemnat Căderea Bastiliei

Ziua Franței este sărbătorită pe data de 14 iulie care aduce aminte de căderea Bastiliei și de faimoasa deviză națională a Franței ”liberte, egalite, fraternite”. În fiecare an, Ziua Franței este celebrată cu jocuri de artificii, concerte și spectacole magice la Turnul Eiffel din Paris.

Cuprins

1 Ziua Franței, două evenimente cruciale în istorie
2 Bastilia, semnificația fortăreței și cucerirea ei
3 Demolarea Bastiliei
4 Libertate, egalitate, fraternitate
5 La Marseillaise, imnul care înflăcărează Ziua Franței
6 Parada militară, concerte și spectacole impresionante
7 Curiozități despre Franța și francezi

Ziua de 14 iulie, Ziua Franței sau Ziua Bastiliei semnifică pentru orice francez cea mai mare sărbătoare națională și totodată căderea Bastiliei și a monarhiei. Victor Hugo spunea că data de 14 iulie este „mai mult decât o sărbătoare națională, este o sărbătoare universală”. Franța a fost mereu alături de popoarele care au luptat pentru libertatea lor. Este și cazul României care a primit sprijinul Franței în 1856, când Principatele Române au obținut independența față de Rusia și fostul Imperiu Otoman sau în 1916, când țara noastră a intrat în război de partea Antantei.

Ziua Franței, două evenimente cruciale în istorie

La Fete Nationale amintește de două dintre cele mai mari evenimente istorice ale francezilor. Ziua de 14 iulie este legată totodată de căderea Bastiliei (1789), fortăreața închisoare care devenise simbolul monarhiei absolutiste, și de aniversarea Sărbătorii Federației (Fête de la Fédération) de la 14 iulie 1790. Aceasta din urmă este sărbătoarea reconcilierii și unității tuturor francezilor și ziua în care regele Ludovic al XVI-lea a jurat credință Națiunii și legii.

Ziua Națională a Franței a fost instituită în anul 1880. Dar, pentru că legea menționează doar data de 14 iulie fără să specifice anul, francezii sărbătoresc așadar două evenimente majore care s-au petrecut la data de 14 iulie, la o distanță de un an unul de celălalt.

Vedetele din România au strălucit la Festivalul Mamaia 2024. Wow, ce ținute! GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Bastilia, semnificația fortăreței și cucerirea ei

Ziua Franței, sărbătorită pe 14 iulie. Ce a însemnat Căderea Bastiliei

Turiștii care ajung în Piața Bastiliei din Paris nu mai găsesc nici măcar o piatră din ceea ce a fost odată temuta închisoare a regilor Franței. Bastilia a fost inițial construită cu rol de apărare. Era un fort puternic, cu patru turnuri de apărare a porții Saint-Antoine. A fost ridicată în timpul domniei lui Carol al V-lea cel Înțelept (1364-1380), între anii 1370 și 1383. Ulterior i s-au mai adăugat alte patru turnuri.

Bastilia avea o lungime de 66 metri, o lățime de 34 metri și înălțimea de 24 metri, la nivelul turnurilor. Era înconjurată de un șanț adânc de opt metri. Cele opt turnuri purtau nume distincte, și anume: tours de Coin (de colț), de la Chapelle (al capelei), du Trésor (al tezaurului), de la Comté, de la Bertaudière, de la Basinière, du Puits (al puțului) și de la Liberté (al libertății).

Maria de la Insula Iubirii, vacanță de vis în Grecia, cu noul iubit. A uitat de Dany Boy, de Marcel și de ispita Beni / FOTO

Recomandarea zilei

Întrucât utilitatea militară s-a dovedit insuficientă, a fost construit alt fort pentru apărarea Parisului, iar Bastilia a fost utilizată inițial pentru păstrarea tezaurului, apoi ca loc de primire pentru Francisc I (1515-1547), pentru ca apoi, cardinalul Richelieu să-l transforme în închisoare de stat pentru opozanții regimului. Bastilia a devenit, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, un simbol al monarhiei absolutiste, al oprimării și subjugării poporului.

Căderea Bastiliei a desăvârșit Revoluția Franceză. Cu toate că închisoarea mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul opresiunii și a monarhiei tiranice. Predarea închisorii a înflăcărat grupurile de revoluționari care au continuat lupta până când au zguduit din temelii întreaga monarhie cu aparatul ei opresiv și clasa nobiliară aservită.

Demolarea Bastiliei

În dimineața zilei de 14 iulie 1789, după ce au intrat cu forța în Hôtel des Invalides procurându-și armele necesare, revoluționarii francezi s-au îndreptat spre fortăreața Bastille pentru a-și face provizii de muniție. O mulțime dezlănțuită, de peste 40.000 de oameni, a pătruns în fort și a luat cele peste 30.000 de puști și 12 tunuri păstrate în interiorul fortului.

Fotăreața îndeplinea și rolul de arsenal al Parisului, iar aici era depozitată o cantitate impresionantă de praf de pușcă. Negocierile dintre revoluționari și guvernatorul fortăreței au eșuat, iar acesta a fost luat prizonier și omorât. Începând cu ziua următoare, Bastilia a fost complet dărâmată.

A doua, pe data de 15 iulie, regele Ludovic al XVI-lea a înțeles înfrângerea suferită în fața insurecției cetățenilor parizieni. El a dat ordin de retragere a trupelor fidele și a revenit asupra schimbărilor guvernamentale. În Paris, a fost stabilit un nou primar, într-o nouă structură, numită „Comună” și s-a înființat o armată populară, „Garda Națională„. Revoluția s-a răspândit în țară, după modelul parizian, populația organizându-se în municipalități cu scop de auto-guvernare; de asemenea au înființat corpuri ale Gărzii Naționale, ignorându-se autoritatea regală.

Din data de 16 iulie a început și dărâmarea completă a Bastiliei. Un francez cu spirit întreprinzător și pus pe căpătuială s-a gândit să valorifice o parte din pietrele smulse din fortăreață. El a pus câțiva meșteri să sculpteze pe ele o miniatură a Bastiliei și a vândut pietrele drept suveniruri.

Dar cea mai mare parte a pietrelor a fost folosită pentru a construi un pod peste Sena, Pont de la Concorde.

Libertate, egalitate, fraternitate

Ziua Franței se sărbătorește și azi sub aceeași deviză pentru care mulți francezi și-au pierdut viața: libertate, egalitate, fraternitate! Liberté, égalité, fraternité a devenit un motto cunoscut în întreaga lume și a inspirat numeroase mișcări revoluționare în Europa.

Deviza Franței a fost folosită inițial în timpul Revoluției franceze și oficializată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această deviză are ca temei legal articolul 1 din Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, adoptată în august 1789 de către Adunarea Națională (Assemblée nationale).

„Articolul I. Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi. Distincțiile sociale nu se pot baza decât pe utilitatea comună”

Acest concept se regăsește și în primul articol din Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) care include femeile și adaugă obligația fraternității: „Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să acționeze una față de cealalaltă într-un spirit de fraternitate”.

Se pare că cele trei cuvinte esențiale ale democrației și anume ”libertate, egalitate, fraternitate” au apărut prima dată în Discursul despre organizarea gărzilor naționale al lui Maximilien Robespierre, tipărit și distribuit la mijlocul lunii decembrie 1790, dar niciodată pronunțat.

Proiectul său a fost ca cele trei cuvinte simbolice să fie motto-ul național și ca acest motto să fie înscris pe uniformele Gărzii Naționale, cu adăugarea inscripției „Poporul francez”. În 1793, Comuna din Paris a impus inscripționarea „Republicii una și indivizibilă – Libertate, Egalitate, Fraternitate sau moarte” pe fațada primăriei, pe toate clădirile publice din oraș și, de asemenea, pe memorialele de război.

La Marseillaise, imnul care înflăcărează Ziua Franței

La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise, a devenit imnul naţional al Franţei. Cântecul de război a fost compus de Rouget de Lisle, la Strasbourg, după declararea războiului cu Austria. Titlul inițial a fost Chant de guerre pour l’armée du Rhin („Cântecul de război al armatei de pe Rin”).

La 30 iulie 1792, melodia a fost cântată de soldații republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, de acolo provenind numele La Marseillaise.

În anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-a Patra Republici (1946) și a celei de-a Cincea Republici (1958) au păstrat La Marseillaise ca imn național.

Parada militară, concerte și spectacole impresionante

Unul dintre principalele evenimente dedicate sărbătorii naționale este o paradă militară, care se desfășoară în prezent pe Bulevardul Champs-Élysées. Dar locul de desfășurare a paradei de-a lungul istoriei s-a schimbat de multe ori. În primii ani după înființarea festivităților și până în 1914, parada a avut loc la pista de curse Longchamp.

La sfârșitul primului război mondial, parada s-a mutat pe Champs Elysees, cu trecerea a trei mareșali victorioși (Joffre, Petain și Foch) în fruntea trupelor pe sub Arcul de Triumf din Paris.

Și în zilele noastre, conform tradiţiei, la ora 10 fix, preşedintele Franţei ajunge la Arcul de Triumf din Place de l’Étoile, este întâmpinat de şeful Statului Major al armatelor, trece trupele în revistă şi apoi merge pe Champs-Elysées. Aici va asista alături de miile de parizieni la defilarea militară, inspirată de parada gărzii federale din 1790.

Întreaga zi, dar mai ales în seara zilei de 14 iulie, Ziua Franței este sărbătorită în toate marile orașe și culminează cu spectacole de artificii grandioase, cu ceremonii și concerte incendiare la Paris.

Cel mai așteptat eveniment de către francezi este focul de artificii care încadrează Turnul Eiffel. Timp de 30 de minute, celebrul simbol al Parisului devine centrul unui spectacol magic de sunete și lumini, o priveliște magică pentru copii și pentru cei mari totodată.

Curiozități despre Franța și francezi

Numele Franței vine de la Francia, numele unei regiuni populate de franci. Acesta era un trib războinic german răspândit în nordul Europei.

Capitala Franței, Parisul, a purtat numele de Luteția în Antichitate.

Toate drumurile naționale ale Franței se măsoară din punctul 0 al Parisului, care se găsește în piața din fața Catedralei Notre Dame.

Statuia Libertății, din New York, a fost un dar din partea Franței cu ocazia aniversării a 110 de ani de la câștigarea independenței Statelor Unite ale Americii.

Conform datelor statistice, Franța este cea mai vizitată țară din lume.

Turul Franței este cea mai grea și cea mai cunoscută competiție ciclistă din lume.

În Franța, te poți căsători cu o persoană decedată. Articolul 171 din Codul Civil francez permite președintelui Republicii Franceze să autorizeze căsătoria postumă când unul dintre viitorii soți a murit înaintea ceremoniei, dar după depunerea documentelor care certifică fără dubii consimțământul amândurora.

În Franța, nu ai voie să faci poze polițiștilor sau mașinilor de poliție.

Limba franceză este vorbită în 24 de țări din lume.

Potrivit legii din Hexagon este interzis să săruți o femeie pe linia de cale ferată.

În această țară, este interzis prin lege ca numele Napoleon să fie dat unui porc.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro