La prima vedere, Gabriel Cojocaru pare un adolescent ca oricare altul, cu problemele şi bucuriile vârstei de 15 ani. Privind de mai aproape însă, descoperim un tânăr care a atins această normalitate cu sprijinul bunicilor şi al pasiunii nestrămutate pentru muzică. Mai exact, pentru clarinet. În continuare, povestea noului bursier al campaniei Jurnal de Fapte Bune.
Pasiunea pentru muzică i-a fost insuflată lui Gabriel de către bunici, cei care îl cresc cu dragoste şi dedicare nestrămutată încă de la vârsta de un an. După ce a deprins tainele pianului, a fost o vreme tentat de vioară, dar până la urmă a ales clarinetul, cândva în clasa a V-a. Un profesor îndrumător le spusese bunicilor că băiatului i s-ar potrivit cel mai bine un instrument de suflat. Nu au stat pe gânduri, decizie de care se bucură şi acum, pentru că, între timp, Gabriel a terminat pe podiumul a zecile de concursuri de clarinet la care a luat parte – ceea ce l-a impulsionat să viseze că, într-o zi, va umple de aplauze marile săli de concerte ale lumii.
Citeste continuarea pe jurnaldefaptebune.libertatea.ro