Ajunul Crăciunului, ziua de 24 decembrie, este unul dintre cele mai așteptate momente din an în România. Cu o încărcătură spirituală profundă și o atmosferă de sărbătoare, această zi este marcată de obiceiuri, tradiții și superstiții care îmbină sacralitatea creștină cu elemente străvechi de folclor.
Obiceiuri și tradiții românești, în Ajunul Crăciunului
Una dintre cele mai îndrăgite tradiții din Ajunul Crăciunului este colindatul. Grupuri de copii, tineri și uneori adulți pornesc pe ulițele satelor sau prin cartierele orașelor, purtând steaua și vestind Nașterea Domnului. Versurile colindelor sunt pline de simboluri religioase și urări de prosperitate, iar gazdele îi întâmpină cu nuci, mere, covrigi sau bani. În unele regiuni, colindătorii poartă costume populare, iar interpretarea colindelor este însoțită de instrumente tradiționale precum fluierul sau toba.
Pentru cei care respectă tradiția religioasă, Ajunul Crăciunului este ultima zi de post, iar masa de seară capătă o semnificație aparte. În gospodăriile tradiționale, masa din Ajun este una de post, cu preparate precum sarmale de post, plăcinte cu dovleac sau mere coapte. Totuși, gospodinele se pregătesc intens pentru sărbătoarea Crăciunului, când masa festivă va include preparate bogate, precum cozonaci, cârnați sau fripturi.
În unele sate românești, gospodarii obișnuiesc să aducă în casă paie, simbolizând ieslea în care s-a născut Iisus, și să le așeze sub masă. Se spune că acest gest atrage belșugul și protejează familia de rele. De asemenea, în unele zone, pe masa din Ajun se așază o pâine sau o colivă care simbolizează recunoștința față de roadele pământului.
Pe lângă colinde, în anumite regiuni din țară, copiii cântă „Steaua” – un obicei ce simbolizează steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre Betleem. Totodată, în unele zone se organizează jocuri de măști, precum „Capra” sau „Ursul,” care combină elemente de teatru popular cu tradiții precreștine.
Superstiții în Ajunul Crăciunului
Superstițiile din Ajunul Crăciunului sunt variate și adesea fascinante. În unele regiuni, fetele nemăritate obișnuiau să pună sub pernă un fir de busuioc sfințit, în speranța că își vor visa ursitul.
De asemenea, există credința că persoana care primește primul colindător aduce noroc întregii familii. În casele românilor, se aprind lumânări sau candele, despre care se crede că alungă spiritele rele și aduc pace.
Una dintre cele mai răspândite superstiții spune că pe 24 decembrie nu este bine să coși sau să speli rufe. Se crede că aceste activități pot aduce ghinion sau boli în familie. Mai mult, se spune că spălatul rufelor „tulbură” apele, iar acest lucru ar putea supăra spiritele care se află în trecere în această zi magică.
Deși mulți români se grăbesc să termine curățenia înainte de Ajun, există credința că măturatul, aruncarea gunoiului sau orice altă activitate de acest fel în ziua de 24 decembrie ar putea alunga norocul și belșugul din casă. Este recomandat ca toate pregătirile să fie finalizate până în seara de 23 decembrie.
În Ajunul Crăciunului nu este bine să împrumuți bani, alimente sau alte lucruri din gospodărie. Se spune că acest gest poate duce la pierderea prosperității în anul ce urmează. De asemenea, cei care oferă bani în această zi riscă să rămână fără resurse financiare.
Conform unei superstiții vechi, cei care dorm prea mult în Ajunul Crăciunului vor fi leneși tot anul. Acesta este motivul pentru care gospodarii încearcă să fie activi, iar copiii sunt încurajați să participe la treburile casei sau la pregătirile pentru sărbătoare.
În ziua de Ajun, trebuie să eviți pe cât posibil certurile și discuțiile contradictorii. Se crede că tensiunile din această zi pot prevesti un an agitat și plin de neînțelegeri. În schimb, armonia și pacea din familie sunt considerate semne bune pentru anul care vine.