Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024. Când se lasă sec de carne și de brânză

.

Postul Paștelui 2024 începe în luna martie și tot în această lună este Lăsata Secului pentru Postul Paștelui. Paștele ortodox 2024 va fi sărbătorit pe data de 5 mai, iar Postul cel mare începe pe data de 18 martie. Află când este Lăsata Secului pentru Postul Paștelui și ce semnificație are pentru credincioșii ortodocși.

Credincioșii păstrează tradițiile specifice de Lăsata Secului pentru Postul Paștelui și țin cont de îndrumările bisericii înainte și după începutul postului. În acest an, Paștele ortodox a fost stabilit pentru data de 5 mai, cu aproximativ trei săptămâni mai târziu decât în anul 2023. Așadar, Postul Paștelui sau Postul cel mare începe și el mai târziu decât în anul anterior și anume pe data de 18 martie.

Cum începe Postul Paștelui 2024

În fiecare an, înainte de Postul Paștelui, în calendarul bisericesc sunt stabilite două zile în care se lasă sec de carne și apoi de brânză. Aceste zile sunt întotdeauna duminica, deoarece ele reprezintă ultimele zile în care se mai pot servi alimente de dulce, înainte de post.

Lăsata Secului este un obicei creștinesc care îi ajută pe toți credincioșii să se pregătească pentru cel mai lung post al anului. Cele 40 de zile de post, înainte de Paște sau Învierea Domnului, reprezintă o perioadă lungă de ajunare, pentru care este bine să ne pregătim treptat, atât trupește, cât și sufletește.

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024 este stabilită de biserică întotdeauna în două etape și anume în două duminici, una după cealaltă.

  • Duminica Înfricoșatei Judecăți care este notată în calendarul ortodox pe data de 10 martie 2024 și este ziua în care se lasă sec de carne;
  • Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, care se ține pe data de 17 martie 2024, este ziua în care se lasă sec de brânză și de lapte.

Săptămâna dintre cele două duminici este săptămâna dinaintea postului în care se mai pot consuma lapte și brânză, iar în popor această săptămână poartă numele de Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei.  

Duminica Înfricoșatei Judecăți – Lăsata Secului de carne

Duminica Înfricoşatei Judecăţi sau Lăsata secului de carne este ultima zi în care se mănâncă produse din carne înainte de Sfintele Paşti. În această zi, toate gospodinele care vor să țină postul cel mare mai pot găti preparate cu carne. În mod tradițional, în multe zone din țară se mănâncă sarmale și diverse preparate din carne de porc și de pasăre, dar și din pește. În popor, se păstra un obicei frumos de a face masă mare de Lăsata Secului de carne, la care se întâlneau rudele, frații și cumnații, finii cu nașii. Musafirii veneau cu un dar pentru gazde, fie vin roșu, fie plăcinte, cozonaci sau daruri mai consistente.

În săptămâna care urmează după Duminica Înfricoșatei Judecăți, creştinii ortodocşi se abţin de la a consuma carne, dar încă mai pot consuma produse lactate şi ouă. Din acest motiv, săptămâna care urmează mai este numită şi Săptămâna Albă. În unele comunități bisericești este admis şi consumul de peşte. Săptămâna Albă simbolizează perioada fără de păcate a lui Adam și a Evei în Rai, de aceea ea este urmată de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.

La slujba din Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, preoții citesc din Evanghelie parabola lui Hristos despre Judecata de Apoi. Această parabolă ne învață că nu este suficient să ne închinăm lui Iisus și să îi preamărim chipul, ci să ne vedem pe noi aşa cum suntem, cu păcatele noastre, şi să ne întoarcem acasă la Dumnezeu precum fiul rătăcitor.

Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea Judecăţii lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău (II Corinteni 5, 10)

Așa cum predica părintele Cleopa, ”niciun lucru de la întemeierea lumii şi până la sfârşitul veacurilor nu este mai înfricoşat ca venirea Domnului la Judecata de apoi. Nici îngerii nu pot să ne spună cu deamănuntul despre acea preaînfricoşată venire a Domnului, când va judeca toate neamurile pământului de la Adam şi până la sfîrşitul lumii. Noi, fiind prea neputincioşi şi nepricepuţi, nu vom putea vorbi despre acea negrăită spaimă şi înfricoşătoare venire a Domnului.” Și tot părintele Cleopa ne aduce aminte din Biblie care vor fi primele semne care vor vesti venirea Domnului: ”Primele semne care vor vesti venirea Domnului la Judecată vor fi trâmbiţele cele cereşti. Acest adevăr ni-l arată Mântuitorul, zicând: Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă (Matei 24, 31). De aceea şi Sfântul Prooroc Sofonie a numit ziua Judecăţii de apoi „ziua trâmbiţei şi a strigării” (Sofonie 1, 16). Marele Apostol Pavel, despre învierea morţilor şi glasul trâmbiţei cereşti, zice: Deodată, într-o clipeală de ochi, la trâmbiţa cea de apoi; căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi. Şi în alt loc, arătând că trâmbiţele vor însoţi pe Domnul la Judecată, zice că: Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Corinteni 15, 52-53; I Tesaloniceni 4, 16).”

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – Lăsata Secului de brânză

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024. Când se lasă sec de carne și de brânză

După Săptămâna Albă, care este asociată cu perioada fără de păcate pe care Adam și Eva au trăit-o în Rai, vine Duminica Izgonirii lui Adam numită în popor și Duminica Iertării. În Săptămâna Albă nu se consumă deloc carne și ne pregătim treptat pentru a ține postul cel lung înainte de Paște. După Lăsata Secului de brânză se renunță și la ouă, lapte și brânză sau unt.

La slujba din biserică, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, se citește din Evanghelia care ne arată cum este bine să ținem postul, cum se tine postul negru și care este adevărata lui menire. Părintele Cleopa are cele mai sugestive explicații: ”În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lângă alte învăţături, ne arată cum să postim şi unde să adunăm comoară pentru sufletele noastre. Iată ce zice în privinţa postului ca să fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea sufletelor noastre: Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie (Matei 6, 17-18).

Dar Mântuitorul ne-a poruncit nu numai postul să-l facem în ascuns, spre a scăpa de slava oamenilor, ci şi milostenia, şi rugăciunea, şi toate faptele bune, că iată ce zice: Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri (Matei 6, 1). Deci, cînd faci milostenie, nu trâmbiţa înainta ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă că îşi iau plata lor. Tu însă, cînd faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Iar când vă rugaţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă că îşi iau plata lor. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie (Matei 6, 2- 6).

Iată, fraţii mei, cum ne-a învăţat Mântuitorul nostru Iisus Hristos să lucrăm întru ascuns, spre a ne feri de păcatul cel mare al mîndriei şi al slavei deşarte care de multe ori ne vine din lauda oamenilor. Dar oare întotdeauna trebuie să lucrăm faptele bune în ascuns? Suntem datori să lucrăm faptele bune şi în ascuns şi la arătare, când nu vom putea să le ascundem. Numai un lucru să avem în vedere: ca toate faptele noastre să fie plăcute lui Dumnezeu şi spre slava Lui. Că zice Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încît să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, ori de facem fapte bune în ascuns, ori întru arătare, să le facem spre slava şi plăcerea lui Dumnezeu. Acest lucru ne învaţă şi marele Apostol Pavel, zicând: De aceea, ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi. (I Corinteni 10, 31).

Obiceiuri și tradiții de Lăsata Secului

În multe zone din țară, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024 este marcată prin obiceiuri și tradiții vechi. Gospodinele obișnuiau să pregătească o masă bogată în ultima duminică în care se mai consumă lapte și brânză, făceau gogoși, plăcinte și orez cu lapte pentru copii. Fiind cunoscută drept Duminica Iertării, se invitau la masă neamurile care erau certate pentru a se împăca.

În unele regiuni din Ardeal, Transilvania, Muntenia sau Moldova se aprindeau focuri mari la marginea satelor, pe dealuri sau pe câmpie, din vreascurile uscate adunate din livezi și păduri. Cu aceste focuri, tinerii repetau un ritual solar străvechi, prin care chemau căldura soarelui să alunge frigul și să ajute pomii și grânele semănate în câmp. Totodată, focurile aveau rol purificator și alungau duhurile rele din preajma caselor.

Prima zi din Postul Paștelui 2024, și anume ziua de 18 martie, este cunoscută în popor drept Lunea curată. În această zi, gospodinele din Ardeal spală bine toate vasele în care au gătit alimente de dulce și le pun deoparte. Ele vor găti hrana de post în alte vase, în care nu au pus niciodată carne sau lapte. Iar gospodinele din Moldova gătesc turte cu mălai pe care le dau de pomană pentru sufletele morților.

foto: Shutterstock

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton