Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie. Semnificații și tradiții creștine

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este una dintre cele mai mari sărbători creștine închinate Fecioarei Maria și una dintre cele mai așteptate de către credincioșii ortodocși. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este sărbătorită în fiecare an, pe data de 21 noiembrie, în postul Crăciunului.

Cuprins

1 Faptele istorice cunoscute
2 Scurt istoric al sărbătorii
3 Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – dezlegare la pește
4 Semnificațiile creștine și spirituale ale sărbătorii
5 Ovidenia sau Obrejania – obiceiurile și tradițiile din popor
6 Cum afli vremea în ziua de Ovidenie

Românii aprind numeroase lumânări și candele în casă când sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Este o sărbătoare a bucuriei, dar mai ales a luminii și a sufletului. Acest moment deosebit de important din viața micuței Maria avea să îi lumineze mintea și să în îndrepte sufletul către cea mai profundă credință.

Faptele istorice cunoscute

Marea sărbătoare din data de 21 noiembrie poartă un nume impropriu. Azi o numim Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dar la vremea respectivă nu exista încă biserica de azi, așa cum o cunoaștem noi creștinii. În realitate, micuța Maria a venit la Templul din Ierusalim să învețe, să studieze legile sfinte evreiești și să se pregătească în sfințenie pentru marele destin care îi era hărăzit de către Dumnezeu.

Părinții ei, Ana și Ioachim, au avut-o pe Maria la bătrânețe, când nu mai sperau să fie binecuvântați cu un copil. Să nu ne imaginăm, însă, că Ana și Ioachim erau într-adevăr bătrâni. În acele vremuri, fetele se căsătoreau foarte repede, de la 14 sau 15 ani, și multe dintre ele aveau primii copii până la vârsta de 20 de ani. Sfânta Ana era încă o femeie tânără și în floarea vârstei când a conceput-o pe Maria, chiar dacă depășise vârsta la care multe tinere evreice aveau deja copii.

'Câtă lipsă de bun simț, educație, cât prost gust'. Alina Ceușan, criticată dur de Oana Pellea. Ce a făcut influencerița

Recomandarea zilei

Ana și Ioachim s-au rugat fierbinte la Dumnezeu să le dăruiască un copil și au promis că primul lor născut va fi închinat la templu, adică va duce o viață aproape monastică. Iar Dumnezeu le-a împlinit curând credința și le-a trimis un înger care a vestit-o pe Ana că va avea o fiică. Pe aceasta trebuia să o numească Maria și să o îndrume către o viață pură, neîntinată.

Ana și Ioachim au devenit curând părinți și nu ai uitat făgăduiala. Când micuța Maria a împlinit 3 ani, ei au dus-o la Templu unde a fost primită pentru învățătură. Aici a rămas până la vârsta de 15 ani, timp în care a fost educată și a studiat legile Thorei și toate scrierile sfinte. A devenit o tânără înțeleaptă, sârguincioasă și profund credincioasă.

Cine ar fi, de fapt, noul iubit al Alexiei Eram, după despărțirea de Mario Fresh. Mama ei, Andreea Esca, i-ar fi dat deja 'binecuvântarea' pentru noua relație

Recomandarea zilei

Putem presupune că Fecioara Maria a primit o educație aleasă la Templu, educatie de care se bucurau mai ales copiii din familii bogate și vlăstarele rabinilor. Nu de puține ori, în diverse scrieri vechi se menționa înțelepciunea Fecioarei Maria, în mod deosebit apreciată de apostolii și învățăceii lui Iisus Hristos. Tot din scrierile apocrife aflăm că unul dintre mentorii Fecioarei Maria la Templu a fost marele rabin Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul.

Scurt istoric al sărbătorii

Biblia ne oferă foarte puține detalii despre viața Fecioarei Maria, cu atât mai puțin despre copilăria ei. Sunt voci care contestă faptul că ea ar fi fost școlită la Templu, unde de obicei erau primiți băieți. Cu toate acestea, informații despre intrarea Mariei în Templu avem din „Evanghelia după Iacov” sau „Protoevanghelia”, o scriere apocrifă din secolul al II-lea. Iar în unele cântări vechi bisericești se menționează „Ceea ce s-a hrănit în Sfânta Sfintelor, celei îmbrăcate cu credință și cu înțelepciune și cu neîntinată feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri închinăciune”. Prin Sfânta Sfintelor se înțelege azi locul destinat închinărilor din Templu, acolo unde se țineau predicile cele mai importante și unde se predau învățăturile vechi.

Chiar dacă nu există informații mult mai clare din viața Fecioarei Maria, este de notat faptul că, în primele secole de creștinism, oamenii cunoșteau acest moment important al închinării la Templu. Pe 20 noiembrie 543, Împăratul Iustinian a finalizat la Ierusalim construcția unei biserici dedicate Fecioarei Maria, foarte aproape de ruinele templului în care ea și-a trăit copilăria. A doua zi, pe data de 21 noiembrie, când biserica a fost sfințită, preotul de atunci i-a pus hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, instituind astfel o nouă sărbătoare consacrată Fecioarei Maria și în mod special aducerii ei la Templu.

În biserica catolică, sărbătoarea din data de 21 noiembrie a fost adoptată de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima dată în anul 1374, la Avignon. Din Evul Mediu și în secolele care au urmat, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului a devenit una dintre cele mai frumoase sărbători creștine care marchează începutul iernii și care îndulcește Postul Crăciunului.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – dezlegare la pește

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie. Semnificații și tradiții creștine

Aducerea la Templu a Maicii Domnului de catre parintii Ioachim si Ana

Sărbătoarea din data de 21 noiembrie este o mare sărbătoare a bucuriei și este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie. Ea este totodată o sărbătoare care îndulcește Postul Crăciunului, deoarece se permite consumul de pește și de icre.

Credincioșii care țin cu sârguință postul Nașterii Domnului trebuie să știe, însă, că Intrarea în Biserică a Maicii Domnului nu aduce dezlegare pentru ulei și vin, ci doar pentru pește și produse din pește.

În tradiția românilor, în această zi se pregătește pește fript și se ia masa în familie, cu rudele, cu frații sau cu finii și nașii. Femeile aveau obiceiul să dea de pomană câteva farfurii cu pește și bucate din legume să fie pentru sufletul celor adormiți.

Semnificațiile creștine și spirituale ale sărbătorii

Alături de Nașterea Maicii Domnului, care se sărbătorește pe data de 8 septembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este una dintre sărbătorile pline de bucurie și de lumină. Ea trebuie întâmpinată cu rugăciuni și cântări închinate Fecioarei și cu lumânări aprinse.

Așa cum este obiceiul la români, este bine să mergem la slujbă la biserică și să aprindem acasă o candelă la icoana Maicii Domnului, dar nu înainte de a lua o bucată mică de anafură dimineața devreme și un strop de agheasmă. Este bine ca, la o asemenea sărbătoare a bucuriei, să punem flori la icoana Maicii Domnului și să facem și noi o mică bucurie cuiva mai necăjit.

Este o sărbătoare care trebuie să ne lumineze sufletul, să fim mai buni, mai darnici și mai înțelepți. Să ne rugăm în această zi pentru îndurare și pentru binecuvântarea Fecioarei Maria care poate împlini multe dorințe venite dintr-un suflet curat.

Ovidenia sau Obrejania – obiceiurile și tradițiile din popor

Sărbătorită în pragul iernii, la câteva zile după Soborul Sfinților Mihail și Gavril și după Filipii de toamnă, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului marchează totodată trecerea de la sezonul bogat al toamnei, la vremurile reci și întunecate ale iernii.

În popor, această sărbătoare închinată Fecioarei Maria era cunoscută mai degrabă drept Ovidenia, Vovidenia sau Obrejania, nume vechi din slavona în care se scriau pe vremuri cărțile sfinte. Toate aceste nume vechi proveneau din termenul slavon văvidenie care înseamnă intrare.

Sărbătoarea din 21 noiembrie s-a suprapus cu diverse credințe și obiceiuri care marcau trecerea către sezonul rece al anului. Românii au păstrat din strămoși ritualuri legate de lumină și foc prin care încercau să îndepărteze de casă și de familie spiritele rele care vin în nopțile lungi de iarnă.

La Vovidenie, cum se spunea în popor, oamenii aprindeau focuri mari prin curți și multe lumânări pe care le puneau la ferestre, la icoane sau chiar în grajdurile animalelor. Focul și lumina lumânărilor avea darul să purifice casa și să lumineze calea credicioșilor, să țină departe relele și făpturile întunecate, vrăjile și farmecele.

Conform unor credințe vechi, luminile aprinse de Ovidenie apărau casa, dar deschideau ochii celor care putea vedea viitorul. Se credea că vrăjitoarele și vracii puteau citi destinul muritorilor și făceau previziuni cu privire la vreme și vremuri. Ba chiar se temeau că se deschid cerurile și întunericul poate atrage forțele răului pe pământ, dacă odăile caselor nu erau bine luminate. Oamenii țineau focurile în sobă și lumânările la icoane aprinse toată noaptea de Ovidenie.

Fetele tinere așteaptau cu nerăbdare sărbătoarea Maicii Domnului din 21 noiembrie, pentru că se puteau face acum diverse ritualuri de dragoste cu lumânări și cu busuiocul de la icoane. Se știa că, dacă te uitai într-o oglindă pusă lângă icoana Maicii Domnului și luminată cu o lumânare adusă de la biserică puteai vedea chipul ursitului. Fetele mai îndrăznețe țineau o lumânare aprinsă toată noaptea, iar la primul cântat al cocoșului mergeau la o fântână și se uitau în oglinda apei cu lumânarea să își vadă ursitul.

Copiii aveau și ei un ritual specific de Ovidenie, care se poate practica și azi. Este un obicei curat și frumos, care amintește de puritatea Fecioarei Maria. Se spune că, după slujba de la biserică, este bine să duci copiii să rupă mici crenguțe dintr-un măr. Crenguțele se pun acasă în apă, lângă icoana Maicii Domnului. Dacă mugurii crenguțelor cresc și înfloresc, copiii le pun la sorcove și merg să colinde chiar în prima zi a anului, să ducă noroc și fericire în casele creștinilor.

Cum afli vremea în ziua de Ovidenie

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este o zi binecuvântată, în care se arată tot felul de semne și se pot face previziuni despre vreme. Oamenii spuneau că, dacă ninge de Ovidenie, va fi iarna grea, multă zăpadă, dar roade bogat la câmp.

Dacă era cer înnorat toată ziua, oamenii se temeau că vor veni vremuri grele, cu boli și epidemii. Iar dacă era o zi senină, cu soare, dar cu frig, se spunea că va fi secetă și roade puține.

foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro