Floriile și Paștele catolic în 2023. Tradiții și obiceiuri din lume

Floriile și Paștele catolic în 2023 vor fi sărbătorite la începutul lunii aprilie, mult mai devreme decât Floriile și Paștele ortodox. În primele două duminici din luna aprilie, credincioșii catolici din întreaga lume vor organiza procesiuni de Florii și vor sărbători Învierea Domnului de Paștele catolic în 2023.

Floriile și Paștele catolic în 2023 se sărbătoresc la date diferite față de Floriile și Paștele ortodox. Anul 2017 a fost ultimul an în care cele două sărbători au coincis în calendarul ortodox și în cel catolic. În anul 2023, credincioșii catolici sărbătoresc Duminica Floriilor și Intrarea Domnului în Ierusalim pe data de 2 aprilie, iar Paștele catolic va fi sărbătorit pe data de 9 aprilie.

În calendarul ortodox, cele două mari sărbători ale creștinității vor fi pe data de 9 aprilie și, respectiv, pe data de 16 aprilie. Aproape ca în fiecare an, credincioșii catolici sărbătoresc Paștele catolic 2023 în duminica în care credincioșii ortodocși sărbătoresc Floriile.

Duminica Floriilor. Semnificația religioasă

Pentru toți creștinii, Floriile reprezintă Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, călare pe un asin, propovăduind cuvântul Domnului și credința cea nouă în cetatea în care cei mai mulți conducători ai evreilor nu vedeau cu ochi buni misiunea lui mesianică.

În Duminica Floriilor, fiul lui Dumnezeu s-a întors în Ierusalim să desăvârșească promisiunea Domnului, pentru care fusese trimis printre păcătoși. Era deja cunoscut drept cel mai mare profet al vremurilor sale și o mulțime de oameni simpli îl urmau, ascultându-i învățăturile. Nu întâmplător, el a intrat în cetate călare pe un asin modest, să ducă un mesaj de pace, de iubire și de ispășire.

Oamenii l-au întâmpinat cu flori și crengi de palmier, dar mai ales cu speranța vie că puterea Sa avea să schimbe lumea. Iisus îl înviase din morți pe Lazăr, arătând tuturor că puterea Domnului este nemărginită și că numai credința poate aduce izbăvirea.

„Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” (Ioan XII,13) – a strigat poporul la vederea Mântuitorului și tot mai mulți curioși s-au alăturat alaiului care venea în urma lui Iisus.

Catolicii respectă procesiunea de Florii

Procesiunea de acum două mii de ani, când Isus a intrat ca un Împărat în Ierusalim, este sărbătorită și în vremurile noastre. Credincioșii catolici în mod deosebit au obiceiul de a organiza o mare procesiune în Duminica Floriilor, după slujba ținută în biserică.

Credincioşii vin cu flori şi ramuri înmugurite de salcie la biserică. După Sfânta Liturghie, preoţii stropesc cu agheasmă crenguțele de salcie, citesc rugăciuni şi aprind lumânări, semn al biruinţei vieţii asupra morţii.

Procesiunea de Florii este una dintre cele mai frumoase tradiții creștine care se organizează încă din secolul al IV-lea. Primele procesiuni de Florii au avut la Ierusalim, creștinii au ieșit în stradă cu ramuri de palmier și cu flori în mâini mergând către locurile sfinte din cetate, acolo unde poposise și Iisus.

În timpurile medievale, procesiunea catolică a devenit tot mai elaborată, preoții oferind binecuvântarea lor în stradă tuturor participanților și chemând oamenii să îi urmeze. În fruntea procesiunii era condus un crucifix impresionant, împodobit cu flori, o statuie a lui Iisus, purtată de un car împodobit și el cu ramuri de salcie și flori sau Sfântul Sacrament, o cruce de aur înconjurată de raze care îl reprezintă pe Iisus.

Pentru creștinii catolici este o mare onoare și o mare bucurie să participe în fiecare an la procesiunea de Florii. Copiii se îmbracă în tunici albe, țin flori în mână și cântă imnuri de laudă. Iar credincioșii își urmează părinții duhovnicești cu ramuri sfințite de salcie, așa cum pe vremuri mulțimea îl urma plină de bucurie pe Iisus.

Floriile catolice. Tradiții și obiceiuri în diverse țări

În toate țările catolice, există obiceiul ca oamenii să împletească simple cruci din ramuri de salcie sau de palmier pe care le aduc la biserică în Duminica Floriilor. După ce sunt sfințite, crucile din crenguțe sunt ținute acasă la icoane sau lângă Biblie.

În Germania, Spania sau Franța, credincioșii catolici pregătesc frumoase împletituri din flori și crenguțe de salcie pe care le agață în vârful unor prăjini de lemn cu care participă la procesiune. După încheierea procesiunii, multe crengi împodobite sunt arse, iar cenușa este păstrată pentru Miercurea Cenușii din anul următor, care este de fapt prima zi a Postului Mare. Cenușa este folosită de preoți care o presară pe frunțile credincioșilor ca semn de pocăință și angajament că vor ține postul cu sfințenie.  

Polonia – stâlpii cu flori, simbolul Floriilor

În Polonia, creștinii confecționează stâlpi lungi din lemn împodobiți cu flori din hârtie colorată și dantelă. Unii dintre ei sunt deosebit de înalți, de 10 sau chiar 30 de metri. Pe stradă, sunt purtați de grupuri mai mari de bărbați tineri. În multe orașe au loc adevărat competiții pentru desemnarea celor mai înalți stâlpi decorați de Florii.

Letonia – ramurile de salcie protejează copiii

Duminica Floriilor poartă numele de Duminica Sălciilor în Letonia, iar creștinii merg la biserică cu ramuri de salcie pline de mâțișori. Ramurile de salcie joacă un rol important în această zi. Părinții le cumpără sau le rup din copaci dimineața devreme, apoi își trezesc copiii bătându-i ușor cu aceste crenguțe. Salcia este simbolul renașterii, al tinereții, al primăverii, sănătății și bunăstării. Atingând copiii cu aceste ramuri, părinții îi protejează ca într-un joc magic de rele și de suferință. De-a lungul zilei, și adulții obișnuiesc să se atingă cu ramurile de salcie, după ce se întorc de la slujbele religioase.

Spania – haine noi de duminică

Dincolo de participarea la slujba de Florii cu buchete mari de flori în mâini, spaniolii au un alt obicei frumos la care țin foarte mult și tinerii mai puțin religioși. În ziua de Florii este neaparăt necesar să te îmbraci în haine noi, astfel că spaniolii invadează magazinele cu câteva zile înainte de sărbătoare.

Paștele Catolic în 2023. Ce diferențe există față de Paștele ortodox

Credincioșii catolici și greco-catolici din întreaga lume vor sărbători Paștele Catolic în 2023 pe data de 9 aprilie. Cu o zi înainte de Învierea Domnului, Suveranul Pontif oficiază Vigilia Pascală, slujbă care încheie Postul Paștelui și îi pregătește pe credincioșii pentru miracolul Învierii și al Luminii.

Catolicii se bucură de un post mai îngăduitor

Trebuie menționat faptul că în ritualul catolic, Postul Paștelui este mult mai blând, iar credincioșii catolici pot consuma lapte, ouă și brânză. Doar carnea este interzisă, cu excepția celor două sărbători cu dezlegare la pește, de Bunavestire și de Florii.

Slujba de Înviere se încheie la miezul nopții

Slujba de Înviere în bisericile catolice se încheie la miezul nopții, când toți credincioșii primesc lumina. În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere durează aproape până spre dimineața și se încheie de obicei la orele 3 sau 4 în dimineața zilei de duminică.

Procesiuni și scene din viața Mântuitorului

În multe comunități catolice din întreaga lume sunt foarte importante procesiunile și scenele religioase care amintesc de ultimele zile ale lui Iisus Hristos, înainte de a fi răstignit. Actori, simpli credincioși, preoți și studenți la teologie se pregătesc să participe la aceste procesiuni care marchează Săptămâna Patimilor.

Masa de Paște, bucate alese

În Duminica Paștelui, credincioșii merg la biserică și apoi se reunesc cu familia și prietenii pentru a sărbători cu bucate tradiționale. În Franța se pregătește ca și la noi, o delicioasă friptură de miel, dar în Marea Britanie, catolicii și protestanții preferă jambonul de porc, deoarece porcul este considerat un animal norocos.

Așa cum noi pregătim pentru desert tradiționalul cozonac cu nucă și stafide, italienii pregătesc ”colomba” – un cozonac pufos sub forma unui porumbel care aduce pacea și speranța în lume. Și spaniolii pregătesc un cozonac auriu gustos, pe care îl decorează cu ouă colorate.

Dulciurile și vânătoarea de ouă

Dulciurile reprezintă daruri tradiționale pentru copii în ziua de Paște. Îndeosebi ouăle și iepurașii din ciocolată sunt foarte populari și nu lipsesc de pe masa de sărbătoare.

În țările scandinave, copiii se deghizează în vrăjitoare sau poartă diverse costume haioase și pornesc pe la ușile vecinilor unde primesc bomboane și ouă de ciocolată.

În Germania, Austria sau Polonia, părinții ascund ouă colorate sau ouă de ciocolată prin diverse locuri din casă și din curte. Copiii, pregătiți cu coșulețe, caută ouăle iar cei care adună cât mai multe se spune că se vor bucura de un an cu sănătate și cu note mari la școală. În comunitățile unite sau în familiile mai mari se pregătesc adevărate întreceri pentru copiii care trebuie să găsească ouăle ascunse în timp record.

De asemenea, în multe case din Germania, Polonia sau Marea Britanie, oamenii împodobesc crengute de copaci cu ouă colorate, așa cum împodobesc brazii de Crăciun.

Iepurașul de Paște, un simbol din vremea vechilor divinități

Micul urechiat, făcut din marțipan, din ciocolată, din lemn și multe alte materiale colorate, este unul dintre cele mai puternice simboluri de Paște în țările catolice. Iepurașul este un simbol al bucuriei, al primăverii și al generozității. Le este foarte drag copiilor care abia așteaptă să primească ouă de ciocolată, cadouri și jucării pe care iepurașul trebuie să le ascundă prin casă.

Acesta este un obicei bine împământenit în țările din Occident, în special în Germania, dar a devenit tot mai întâlnit și în familiile de români. Bunicii și părinții le fac mici surprize copiilor de Paștele catolic în 2023, le cumpără mici daruri și hăinuțe noi, conform tradiției care spune că este bine să te înnoiești de Paște.

Iepurașul de Paște are cu totul alte origini decât tradiția creștină, iar el simbolizează întoarcerea primăverii. La origini, el era simbolul zeiței Ostara sau Austra (de unde și numele de Easter pe care îl are Paștele în limba engleză), zeița primăverii, a luminii, a veseliei și a fertilității. Ziua acestei divinități era sărbătorită în vechile triburi germanice la echinocțiul de primăvară, când ziua începe să se încălzească și lumina să crească.

O legendă veche de prin ținuturile de nord ale Germaniei spune că exista de mult o pasăre măiastră, care cânta minunat. Dar iarna a doborât-o la pământ și zeița primăverii, Ostara, a găsit-o rănită pe câmp. A reușit să o salveze transformând-o într-o iepuroaică și i-a lăsat harul de a face ouă. Drept recunoștință, iepuroaica i-a dăruit ouăle sale zeiței și le-a decorat cu flori și frunze de primăvară. De-a lungul veacurilor, oamenii au păstrat obiceiul de a dărui ouă de Paște, iar bucuria copiilor de azi este să primească ouă dulci, de ciocolată.