De ce se leagă șnurul de mărțișor în copac

Mărțișorul aduce primăvara, soarele și bucuria unui nou început. Este una dintre cele mai frumoase tradiții românești de primăvară și toate femeile poartă cu mândrie șnurul de mărțișor cu alb și roșu. Află care este istoria acestei tradiții, cât timp este bine să porți mărțișorul și ce trebuie să faci cu el după ce îi trece vremea!

Cuprins

1 Sărbătoare specifică Balcanilor
2 De ce se face șnurul de mărțișor din fire albe și roșii
3 Ce simbolizează mărțișoarele în tradiția românească
4 Cât timp se poartă mărțișorul în piept
5 De ce se leagă șnurul de mărțișor în copac
6 Curiozități despre mărțișoare

1 Martie este ziua mărțișorului și sărbătoarea primăverii. Nicio primăvară românească nu începe fără șnurul de mărțișor în alb și roșu. Doamnele, domnișoarele și toți copiii ar trebui să poarte mărțișoare vesele prinse în piept sau la mână.

Acest simbol atrage bucuria și norocul, ne protejează dragostea și sănătatea, așa cum spun multe vorbe din popor. Chiar dacă mărțișorul nu este o tradiție specific românească și se întâlnește în multe zone din Balcani, în țara noastră el este deosebit de îndrăgit!

Sărbătoare specifică Balcanilor

De ce se leagă șnurul de mărțișor în copac — Mărțișoare croșetate, prezentate în Muzeul tradițiilor din Sofia

Mărțișorul este răspândit în mai multe țări din jurul nostru. Pe data de 1 Martie se dăruiesc mărțișoare și în Republica Moldova, și în Bulgaria, în Albania sau Macedonia. Se pare că această tradiție a supraviețuit din vremea tracilor. Alți istorici spun că ea vine din Imperiul Roman, deoarece romanii aveau obiceiul de a dărui câte un ban de argint copiilor de 1 Martie, dată la care sărbătoreau pe vremuri Anul Nou.

Vedetele din România au strălucit la Festivalul Mamaia 2024. Wow, ce ținute! GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Sărbătoarea mărțișorului este totuși o tradiție caracteristică Peninsulei Balcanice și se întâlnește la aromâni și megleno-români, la bulgari sau macedoneni. Bulgarii numesc mărțișorul Martenița și ei îl dăruiesc la început de primăvară să se apere de Baba Marta, o ființă mitologică plină de capricii, care ar putea întoarce iarna, zăpada și frigul. Martenița poate avea forma unei brățări din fire albe și roșii sau poate avea forma unui cuplu – bărbatul realizat din fire albe, iar femeia din fire roșii. Cele două mini păpușele din fire simbolizează dragostea, tinerețea, bucuria și căldura primăverii.

În Macedonia de Nord, mărțișorul poartă numele de martinka și toți copiii, băieți și fete, își pun în piept mărțișoare alb cu roșu. Acestea sunt semne care vor atrage rândunicile. Tradiția macedoneană spune că rândunicile vor aduce daruri de Paște copiilor care poartă mărțișoare în luna martie.

Maria de la Insula Iubirii, vacanță de vis în Grecia, cu noul iubit. A uitat de Dany Boy, de Marcel și de ispita Beni / FOTO

Recomandarea zilei

Și în Albania, unde mărțișorul este denumit monyak, copiii poartă aceste simboluri pentru a atrage rândunicile și primăvara. Un simbol similar, cu alb și roșu, poate fi întâlnit și în Grecia de Nord, iar aici poartă numele de mart.

Mărțișorul diferă în mică măsură de la o zonă la alta, peste tot îl recunoști ușor după firele albe și roșii. Iar tradiția de a agăța șnurul de mărțișor într-un copac este răspândită peste tot în spațiul balcanic, nu doar la noi.

De ce se face șnurul de mărțișor din fire albe și roșii

Cele două culori sunt tradiționale pentru mărțișor, iar ele reprezintă începutul primăverii, mai bine zis trecerea de la iarnă la primăvară. Albul simbolizează zăpada, iar roșul simbolizează soarele care încălzește pământul.

Șnurul de mărțișor are numeroase semnificații datorită celor două culori. Albul mai înseamnă puritate, tinerețe și bucurie. Roșul înseamnă viață, sănătate, vitalitate și căldură.

Interesant este că, în Moldova și în Bucovina, cu trei – patru secole în urmă, mărțișoarele se făceau din fire de lână albe și negre. Negrul reprezenta pământul proaspăt arat primăvara, iar albul reprezenta ninsoarea mieilor care cădea adesea în luna martie.

Ce simbolizează mărțișoarele în tradiția românească

Românii dăruiesc adesea mărțișoare sub formă de flori, fluturi, rândunici, inimioare, steluțe sau trifoi cu patru foi. Fiecare mărțișor are semnificațiile lui. Ghiocelul vorbește despre primăvară și gingășie și se oferă îndeosebi copiilor. Rândunica vorbește despre bucuria vieții, inima vorbește despre dragoste, iar coșarul despre soarta norocoasă.

Se mai poartă steluțe, toporași, buburuze, bufnițe, până și fundițe sau pisicuțe. Potcoava, coșarul și trifoiul sunt mărțișoare care aduc noroc. Românii cu dare de mână cumpără mărțișoare din aur să le dăruiască femeilor iubite. Uneori, mărțișorul este înlocuit cu un parfum scump sau cu o cutie de ciocolată fină, dar șnurul de mărțișor rămâne o tradiție pe care nu trebuie să o uităm.

Originea mărțișoarelor la noi în țară nu poate fi stabilită cu exactitate, dar prin secolele XVII – XVIII femeile și copiii de la sate și de la orașe purtau deopotrivă șnurul de mărțișor la gât și la mână. De acest șnur atârna și un bănuț norocos. Nu se purta decât monedă din argint, pentru că argintul avea puterile lui magice și putea să alunge necazurile, să îi țină sănătoși și curați la chip, frumoși și voioși tot anul.

După ce treceau zilele Babelor, șnurul alb-roșu se lega la primul pom înflorit care îți ieșea în cale, iar bănuțul din argint se păstra cu sfințenie, mai ales de către fetele tinere, care îl puneau la salbă.

Printre cele mai vechi mărțișoare cu bănuți descoperite se găseau mesaje de iubire precum ”Iubește pe cine te iubește!” sau anul în care a fost dăruit și numele fetei care îl purta.

Cât timp se poartă mărțișorul în piept

În țările vecine, unde se poartă mărțișor de 1 Martie, acesta se poartă la vedere, prins în piept sau la mână. Și noi românii avem aceeași tradiție, de a purta un mărțișor prins în piept la vedere. Copiii din Albania sau Macedonia poartă mărțișorul la mână sau în piept până când văd prima barză, tradiție despre care vorbeau și bunicii noștri din sudul țării. În zona de sud a Munteniei, bunicile noastre își învățau nepoțelele să poarte mărțișor până când văd pe cer primele păsări călătoare, berze, grauri sau rândunele.

Românii din celelalte regiuni spun că este bine să porți mărțișorul până când găsești primul pom înflorit. Și nu orice pom, ci un pom fructifer bun, cu roade frumoase. Ba chiar este bine să pui mărțișorul în primul pom care înflorește în grădina ta, pentru că șnurul de mărțișor cu alb și roșu este un talisman cu proprietăți protectoare și magice.

Alții spun că este bine să îl porți în piept până pe data de 9 martie, când se termină zilele Babelor și încep zilele Moșilor, iar gospodinele pregătesc măcinicii. Câtă vreme țin zilele Babelor și există riscul să se întoarcă iarna cu zăpadă și ger, mărțișorul îți va proteja sănătatea!

De ce se leagă șnurul de mărțișor în copac

Mărțișoarele se păstrează cu drag, mai ales dacă au fost dăruite de oameni care te iubesc. Chiar dacă nu costă mai mult de 1 leu, mărțișorul este un simbol plin de bucurie, speranță și sănătate. Șnurul de mărțișor pe care îl porți la mână sau în piept se leagă apoi de un pom înflorit. Este un obicei care se întâlnește în mai multe zone din Balcani unde se poartă mărțișoare.

Pomul înflorit este un simbol al primăverii, al tinereții, al iubirii și al fertilității. Este bine să legi șnurul de mărțișor de creanga unui pom cu flori deoarece el îți va purta noroc tot anul, să fii sănătos și vesel, să ”înflorești” și să ”rodești”, să ai noroc în tot ceea ce îți propui să realizezi.

Primii pomi fructiferi care înfloresc pe meleagurile noastre sunt corcodușii, apoi zarzării, merii, prunii, vișinii și cireșii. Dar la mijlocul lunii martie cu siguranță vei găsi un corcoduș înflorit, mai ales dacă locuiești în zona de câmpie.

În majoritatea zonelor din țară, în trecut, se puneau șnururi de mărțișoare la gâtul copiilor mici care le purtau timp de 12 zile. Apoi, pe data de 12 martie, mamele copiilor luau mărțișoarele și le atârnau într-un pom înflorit, de preferat un măr. Așa cum erau florile de măr, mari, frumoase și pline de gingășie, așa erau și copiii. Iar dacă mărul respectiv făcea multe mere bune și sănătoase, și copilul avea să fie sănătos și norocos în viață.

Curiozități despre mărțișoare

Se crede că dacii purtau mărțișoare la începutul primăverii, realizate din mici pietricele vopsite cu alb și cu roșu. La Schela Cladovei, în județul Mehedinți, au fost găsite coliere cu pietricele de râu vopsite în alb și roșu. Acest obicei pare să fie mai vechi de 4.000 de ani. Pentru daci, albul reprezenta puritatea apei și înțelepciunea bărbatului, iar roșul reprezenta viața, sângele și femeia.

În Dobrogea, femeile și fetele poartă mărțișorul la mână până când văd pe cer primii cocori. Atunci, aruncă mărțișorul în aer, pe urmele cocorilor, să le aducă mai multă fericire și împliniri de-a lungul anului.

În Transilvania, gospodinele pun mărțișoare inclusiv la gâtul vitelor din ogradă și la gâtul mieilor care se nasc primăvara devreme, să fie sănătoși și să crească mari până la Paște. Tot în această regiune, se pune șnurul de mărțișor pe clanța ușii să protejeze casa de rele și deochi.

În Moldova abia din secolul al XIX-lea au început să se poarte mărțișoare cu alb și roșu. Cu secole în urmă se făceau șnururi de mărțișor cu alb și negru. În nordul Moldovei, băieții primesc și ei mărțișoare de la fete pe data de 1 Martie. Multe fete se mândresc și azi cu mărțișoarele făcute de ele special pentru băieții pe care îi iubesc. Apoi, pe data de 8 Martie, băieții le oferă fetelor flori, mărțișoare și diverse cadouri.

Cel mai lung mărțișor din lume a fost realizat în anul 2015 de locuitorii din Vidin, Bulgaria. Șnurul uriaș a ajuns la 17 kilometri lungime și a fost omologat de Cartea Recordurilor.

foto: Shutterstock/ ProfiMedia Images

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro