Cum a ajuns inima să fie reprezentată aşa cum o ştim azi. Cum a ajuns simbolul iubirii

Inima este simbolul iubirii și al dorului. Pictograma roșie atât de bine cunoscută se folosește intens în mesaje pe rețelele sociale sugerând dragostea, dorul față de cineva drag și afecțiunea. Dar cum a ajuns inima simbolul iubirii așa cum o știm azi? Povestea începe în scrierile chirurgului antic Galenus.

Inima simbolul iubirii, pictograma roșie atât de populară, este atât de răspândită și cunoscută în întreaga lume, încât a devenit un mesaj universal. Este unul dintre simbolurile cele mai simple și frumoase pe care le învățăm din copilărie. Copiii desenează inimioare înainte chiar de a merge la grădiniță, adolescenții trimit inimi roșii în mesaje de Ziua Îndrăgostiților, tinerii cumpără ciocolată sub formă de inimă pentru iubitele lor, iar mirii comandă tortul de nuntă decorat cu inimi.

Inima este în mod cert cel mai simplu și totodată cel mai puternic simbol al iubirii. Dar cum a ajuns acest organ, care reprezintă viața, să reprezinte totodată iubirea, afecțiunea și dorul?

Rădăcinile simbolului sunt vechi, încă din vremurile antice, iar istoricii au mai multe teorii care pot explica apariția acestui simbol.  

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Plantele care au inspirat forma inimii

O teorie susține faptul că simbolul iubirii, așa cum îl știm azi, ar fi fost inspirat de frunzele de iederă încă din vremurile antice. În Grecia antică, iedera era simbolul fidelității, datorită faptului că ea rămâne veșnic verde și strâns legată de copaci sau de pământ.

Frunzele de iederă

Vechii greci le făceau mirilor cununi de iederă pe care le purtau în ziua nunții. Astfel, frunzele de iederă simbolizau atașementul, fidelitatea și promisiunea de a rămâne împreună tot restul vieții, așa cum vița de iederă rămâne legată toată viața de trunchiul copacului.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Anumite specii de iederă erau recunoscute pentru proprietățile lor curative, altele erau temute pentru otrava lor care putea declanșa delir, convulsii și chiar deces. Iedera era folosită astfel și în leacuri pentru a alina durerile, dar și în poțiuni magice, otrăvitoare.

O plantă versatilă și apreciată, iedera simboliza viața și moartea. Datorită modului în care se agăța puternic de scoarța copacilor, a fost considerată un simbol al prieteniei și al afecțiunii, iar mai târziu al iubirii. La petreceri și nunți, grecii purtau pe cap cununi de iederă să le răcorească fruntea.

În Evul Mediu, datorită faptului că iedera rămânea verde tot timpul anului, chiar dacă frunzele copacilor se uscau, a început să fie asociată cu viața veșnică, cu viața promisă de Dumnezeu după moartea trupului.

Frunzele și semințele de silphium

O altă teorie, legată tot de vremurile antice, indică o altă plantă care ar fi putut inspira simbolul iubirii. Este vorba de o specie de fenicul, denumită silphium, pe care grecii și romanii o foloseau în bucate pentru aroma ei puternică. Era atât de populară în acele vremuri, încât se cultiva silphium în anumite zone de pe coasta Africii de Nord, planta fiind pretențioasă în ceea ce privește căldura.

Frunzele și semințele de silphium se apropie cel mai mult de pictograma inimii așa cum o știm azi. Iar legătura cu dragostea pornește de la faptul că seva plantei avea proprietăți anticoncepționale, după cum credeau grecii. Femeile foloseau seva pentru a preveni o sarcină nedorită. Cu timpul, frunzele de silphium au ajuns să fie asociate cu dragostea și pasiunea, mai ales în colonia grecească Cyrene de pe coasta Africii. Aici se cultiva intens planta care era vândută mai departe în insulele grecești și în Imperiul Roman. Pe vasele de lut cretane şi pe pereții palatelor minoice apar frunze şi flori în formă de inimă, probabil inspirate din semințele acestei plante parfumate.

Comerțul cu silphium a fost atât de important pentru veniturile cetății grecești, încât planta a fost desenată pe monede, alături de crabi, o altă sursă de venituri importantă pentru grecii acelor timpuri. În pofida popularității ei sau poate tocmai din cauza faptului că era recoltată intens, silphium a dispărut complet, iar azi știm doar că frunzele și semințele ei aveau formă de inimă. Se presupune că ar fi fost înrudită cu fenicul și se știe că era o plantă intens aromată.  

Galenus și Aristotel, sursele cele mai probabile

Legătura inimii cu plantele menționate mai sus este doar o poveste plină de simboluri. Istoria desenului care simbolizează inima pare să vină, totuși, din scrierile medicilor antici Galenus și Aristotel.

Aelius Galenus, medic și chirurg de origine greacă, a fost primul care a descris inima drept un organ cu trei camere și o mică adâncitură pe mijloc în partea superioară. Descrierea lui a fost preluată și de Aristotel, iar mai târziu de medicul italian Guido da Vigevano care a realizat mai multe planșe cu interiorul corpului uman, cu organele vitale așa cum erau ele observate în acele timpuri (secolele XIV- XV) și cu inima.

În desenele medicului italian, inima este reprezentată în stânga pieptului, are culoare roșie, este foarte aproape de plămâni și are forma pe care o știm azi: un vârf aproape ascuțit, trei camere străbătute de artere și o mică adâncitură în partea de sus.

Este posibil ca desenele lui Vigevano să fi fost reproduse de mai mulți medici și filosofi, iar desenul inimii a fost popularizat în perioada Renașterii, ajungând să fie tot mai des folosit în tratate de medicină, dar și în scrieri filosofice sau poetice drept simbolul iubirii.

Simbolul iubirii, intens folosit în epoca romantică

În perioadă medievală, inima începe tot mai mult să fie asociată cu sufletul, cu emoțiile și cu iubirea. Preoții și credincioșii deopotrivă credeau că sălașul sufletului este în mijlocul pieptului, acolo unde se auzeau bătăile inimii. Iar sufletul trebuia să fie închinat lui Dumnezeu și lui Iisus Hristos Mântuitorul. Cu timpul, în statele catolice, simbolul inimii roșii sau al inimii însângerate a început să fie asociat tot mai des cu Iisus Hristos în picturile și gravurile religioase. Reprezentări ale Mântuitorului cu o inimă roșie apar în catedrale și în bisericile catolice, în picturile de inspirație religioasă.

Tot inima roșie, simbolul iubirii, asociată cu dragostea și pasiunea, începe să fie desenată în ilustrațiile care însoțeau cărțile cu versuri romantice sau povești. Simbolul roșu capătă o popularitate tot mai mare în perioada Renașterii, cea care face legătura din Evul Mediu târziu către perioada modernă.

În secolelele XV-XVI, este folosită tot mai des inima simbolul iubirii. Iar perioada de apogeu este epoca Romantică, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, anii 1800 – 1850. În această perioadă se pune foarte mult accentul pe emoțiile profunde, pe sensibilitate, trăiri sufletești și dragoste neîmplinită. Personajele romantice sunt dominate de emoții, trăiri, dorințe și visuri, mai puțin de rațiune sau acțiune.

Se scriu tot mai multe poezii, piese de teatru și cântece dedicate iubirii, amorului, pasiunii… devine o adevărată modă printre tineri să își trimită scrisori de dragoste decorate cu inimi roșii, flori presate și, uneori, câte o șuviță de păr drept dovadă a iubirii lor eterne. Tot atunci, iau amploare mesajele de dragoste trimise de Sfântul Valentin.

Semnificațiile inimii în diverse culturi și epoci

Inima este primul organ care se formează și dă naștere fătului și ultimul organ care mai bate, când viața părăsește trupului.

În tradiția creștină, inima înseamnă suflarea omului, sufletul, ardoarea către Dumnezeu și credința.

În literatura romantică, inima simbolul iubirii este totodată simbolul pasiunii, al dorului, al iubirii neîmpărtășite.

În Biblie, inima este folosită metaforic drept credință, fidelitate, conștiință. Angelus Silesius spunea cã inima îl poate conține în întregime pe Dumnezeu, iar Clement din Alexandria sublinia cã Dumnezeu este inimã a inimilor.

În vechile credințe egiptene, inima este un vas care primește chintesența vieții, băutura nemuririi. Din toate organele, doar inima era lăsată în trupul mumiilor, să le deschidă poarta către viața veșnică.

În credințele chineze, inima era asociată cu pământul și cu focul, din inimă pornea imaginația, intuiția, percepția înaltă și înțelepciunea.

Romanii au inventat și popularizat un inel decorat cu o inimă ținută de o mână divină, ornament care simboliza dragostea eternă, aşa-zisa corona vitae, simbol preluat din lumea romană de către simbolica medievală.

În cărțile de joc, simbolul inimii roșii este considerat cel mai norocos, Dama de inimă roșie transmite un mesaj despre o soartă norocoasă, iar Asul de inimă roșie arată că se împlinesc dorințe și vin bani.

Ce mesaj transmit emoticoanele sub formă de inimi colorate

Ne-am obișnuit să folosim inima simbolul iubirii în mesajele pe care le trimitem pe rețelele de socializare. Cu cât a fost mai des folosit acest simbol, cu atât a căpătat mai multe culori și semnificații. Iată ce simbolizează fiecare, dacă vrei să descifrezi corect inima albastră, inima albă sau chiar inima galbenă.

• Inima roșie: dragoste, dor, afecțiune, pasiune și admirație.
• Inima albă: pace, liniște, relaxare, gânduri liniștitoare sau apreciere sinceră.
• Inima albastră: atenție, acțiune, dinamism, decizie, inițiativă.
• Inima roz: afecțiune romantică, dragoste adolescentină.
• Inima galbenă: veselie, prietenie, apreciere între prieteni, îndemn pentru petrecere și bucurie.
• Inima verde: recunoștință; este tot mai mult asociată în ultima vreme cu protecția mediului, protecția naturii, a pădurilor și florilor; reprezintă și sănătatea.
• Inima mov: mulțumire și apreciere; poate fi folosită în mesaje către prieteni și rude de ziua lor de naștere.
• Inima portocalie: prietenie și bucurie; vitalitate și creativitate.
• Inima neagră: tristețe, durere, dezamăgire, iluzii sau visuri destrămate.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cât costă o noapte de cazare în resortul de lux din Arabia Saudită unde e Adelina Pestrițu. Fanii au reacționat: „Cred că e de pe altă planetă”

Fanatik

Stațiunea din România ascunsă în Munții Retezat perfectă pentru turiști în lunile decembrie și ianuarie. Se află într-o zonă spectaculoasă, plină cu peisaje sălbatice, iar aici găsești cazări foarte bune

GSP.ro

Ce arăta kosovarul Dellova către fanii români în timp ce fugea spre vestiare. Gesturile șocante surprinse de reporterii GSP la Arena Națională!

Urmărește-ne pe Google News