Crăciunul pe rit vechi. Ce tradiții și obiceiuri se păstrează

Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește în comunitățile de sârbi sau ruși lipoveni cu două săptămâni mai târziu față de Crăciunul pe care îl sărbătoresc ortodocșii din România. Minoritățile care păstrează calendarul de sărbători pe stil vechi sărbătoresc în fiecare an Nașterea Domnului sau Crăciunul la data de 7 ianuarie.

Cuprins

1 Cum a apărut diferența de 13 zile față de Crăciunul de rit vechi
2 Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi
3 Bucate bogate pe masa de Crăciun pe 7 ianuarie
4 Ce obiceiuri păstrează creștinii pe stil vechi

Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește în fiecare an la începutul lunii ianuarie, imediat după Botezul Domnului. Numeroși creștini care păstrează calendarul gregorian pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul sau Nașterea Domnului pe data de 7 ianuarie, când ceilalți creștini țin praznicul Sfântului Ioan Botezătorul.

Cum a apărut diferența de 13 zile față de Crăciunul de rit vechi

Crăciunul pe rit vechi. Ce tradiții și obiceiuri se păstrează

Ortodocșii pe stil vechi din comunitățile de sârbi, moldoveni sau lipoveni sărbătoresc Crăciunul la 13 zile după toți ceilalți ortodocși care sărbătoresc Nașterea Domnului pe data de 25 decembrie. Acest decalaj de 13 zile se datorează faptului că multe biserici creștine ortodoxe au adoptat calendarul gregorian, îndreptat în anul 1582.

Înainte de Hristos, existau două calendare, două sisteme de împărțire a timpului în decursul unui an și anume: calendarul egiptenilor – care era cel mai apropiat de realitate și număra 365 zile pe an, și un calendar al romanilor, care avea doar 355 de zile pe an.

Vedetele din România au strălucit la Festivalul Mamaia 2024. Wow, ce ținute! GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Împăratul roman Iulius Cezar a adoptat calendarul egiptan în anul 46 î.Hr., calendar care a primit numele de ”calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate timp de 15 secole. Şi tot calendarul iulian le-a servit Sfinţilor Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (din anul 325), pentru a calcula data Paştelui.

Dar calendarul iulian avea și el o hibă, nu se potrivea perfect cu calendarul solar. Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezulta anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns, după 330 de ani, la o diferenţă de trei zile.

Maria de la Insula Iubirii, vacanță de vis în Grecia, cu noul iubit. A uitat de Dany Boy, de Marcel și de ispita Beni / FOTO

Recomandarea zilei

Din 123 în 123 de ani, calendarul iulian rămânea în urmă cu câte o zi, iar data echinocțiului de primăvară, care este importantă pentru stabilirea Paștelui, nu mai corespundea cu realitatea și cu fazele Lunii. Așa cum știm deja, Paștele ortodox se sărbătorește în prima duminică după Luna plină care urmează echinocțiului de primăvară.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data echinocțiului să respecte și fazele Lunii. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „calendarul pe stil nou”, spre deosebire de calendarul iulian care este cunoscut acum drept calendarul pe stil vechi.

Cu toate că multe biserici ortodoxe au adoptat calendarul nou sau calendarul gregorian, data Paștelui este în continuare stabilită conform calendarului iulian care este înaintea celui gregorian. De aici și diferența Paștelui ortodox, față de cel catolic.

Majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian îndreptat, în urma unui sinod care a avut loc la Constantinopole în anul 1923. Din acel an, Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

În țara noastră, peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul pe data de 7 ianuarie, cu precădere ruși lipoveni, basarabeni și sârbi. În Moldova, există și câteva comunități de români care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Aceștia se închină la așa numita Biserică Ortodoxă de Stil Vechi sau stilistă, cum este denumită popular, dar care nu este recunoscută canonic de Biserica Ortodoxă Română.

Statul român a adoptat calendarul nou, îndreptat, din anul 1919. Dar Biserica Ortodoxă Română a adoptat acest calendar abia în anul 1924, după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol (1923).

La acest mare sinod nu au participat, însă, toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va crede potrivită, pentru a nu tulbura datinile și obiceiurile creștine.

Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar astfel: Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) şi Biserica Ortodoxă Romană (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urma calendarul iulian, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din vechea Cehoslovacie (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968).

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe pe stil vechi și anume Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului.

De menționat că Biserica Ortodoxă din Ucraina a renunțat la calendarul pe stil vechi din anul 2023 și a sărbătorit pentru prima dată Crăciunul la data de 25 decembrie 2023. Decizia de a se desprinde de Biserica Ortodoxă Rusă a fost luată în urma războiului de cotropire declanșat de Rusia în februarie 2021. Numeroși ucraineni refugiați în România au sărbătorit și ei Crăciunul prima dată pe stil nou, pe data de 25 decembrie 2023, alături de creștinii români.

Bucate bogate pe masa de Crăciun pe 7 ianuarie

Multe tradiții legate de Crăciunul de rit vechi seamănă cu tradițiile românești legate de Nașterea Domnului. Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește anul acesta pe data de 7 ianuarie 2024. În ajunul Crăciunului, în seara zilei de 6 ianuarie, copiii din comunitățile de lipoveni, basarabeni sau sârbi se îmbracă în costume populare tradiționale și merg la colindat pe la casele vecinilor, pentru a le aduce vestea Nașterii Pruncului Sfânt.

După colindat, fiecare familie se așază la masă pentru a servi bucate de post la “Cina Sfântă”, care are loc după răsăritul primei stele pe cer. Acest obicei aduce aminte de steaua care i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Printre bucatele tradiționale de post din casele lipovenilor sau ale sârbilor se numără compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă și zahăr, sarmalele de post cu ciuperci sau colacii simpli din făină nouă.

În seara de Ajun, după apusul soarelui, dar înainte de miezul nopţii, sunt aşteptaţi copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numeşte slujba de la miezul nopţii. După slujbă, în biserică se colindă, iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche şi mai lungă colindă, care conţine 17 strofe. În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul, un vechi colind creștin al cărui nume aduce aminte de Nașterea Domnului la Ierusalim.

În ziua de Crăciun, pe data de 7 ianuarie, mulți credincioși merg la Liturghie, apoi se reunesc cu familiile la masa de sărbătoare, în jurul prânzului. Basarabenii pregătesc un purcel de lapte fript la jar și sarmale delicioase cu afumătură, sârbii pregătesc borșuri și fripturi din carne de porc, zacuști, salate cu varză, cozonaci și plăcinte, alături de o carafă mare de vin roșu.

Rușii lipoveni pun pe masă, la Crăciunul pe rit vechi, preparate ca haladet (piftie de porc cu hrean), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui) sau vareniki (colţunaşi cu brânză). Nu lipsește carnea de pește din care se fac preparate la cuptor, borșuri sau ciorbă din chifteluțe de pește.

Ce obiceiuri păstrează creștinii pe stil vechi

În ajunul Crăciunului, în ziua de 6 ianuarie, gospodinele basarabene pregătesc colaci mici din care fac un „ajunel”, adică un șirag de colaci pe care îl leagă cu o aţă, împreună cu flori de busuioc. Ajunelul este legat apoi la o icoană mare din casă, la icoana cu Nașterea Domnului sau la o icoană cu Maica Domnului și pruncul. Ajunelul se păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe, la data de 23 aprilie. După aceea, șiragul de colaci de Ajunel se fărâmă în hrana animalelor să fie harnice și spornice, să facă viței și purcei sănătoși și frumoși.

Tot în noaptea de Ajun, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie, sârbii pun pe foc ”banjak-ul”, o creangă groasă de stejar care trebuie să ardă cu o flacără mare și limpede să aducă fericire și noroc tot anul. Dacă stejarul pocnește și trăsnește în foc înseamnă că vin greutăți și necazuri, iar dacă lemnul arde mocnit, nici planurile și visurile nu prind viață.

La masa de Crăciun, în ziua de 7 ianuarie, mulți sârbi au obiceiul să pună sub faţa de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea casei. Banii reprezintă bogăția și economiile casei și îi păzește pe stăpâni să nu facă datorii în acest an, iar fânul reprezintă prosperitatea și bunăstarea familiei care va fi ferită de sărăcie și foame. Banii și fânul vor rămâne ascunse sub fața de masă până la Bobotează, care, în comunitățile de creștini de rit vechi, se serbează pe data de 19 ianuarie. Banii se împart copiilor, iar fânul se dă vitelor sau oilor din gospodărie să fie sănătoase și rodnice tot anul.

Un alt obicei interesant pe care îl mai țin încă basarabenii sau ucrainenii din regiunea Maramureșului este acela de a lega cu un lanț picioarele mesei pe care pun bucatele de Crăciun. În acest fel, bogăția și bunăstarea vor rămâne în casă tot anul. Lanțul este dat jos abia după Bobotează, când se încheie sărbătorile de iarnă și sărbătorile închinate Nașterii Domnului.

sursa foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro