Ce condiții trebuie să îndeplinești ca să fii președintele României

Președintele României este ales prin votul poporului, direct și liber exprimat. În cazul în care un candidat la Președinția României întrunește din primul tur de scrutin majoritatea voturilor de 50% plus 1, acesta este desemnat președintele României.

Procedura prin care românii își pot alege președintele este reglementată de Constituţia României şi de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României. Desemnarea şefului de stat este una din problemele direct legate de forma de guvernământ şi reprezintă o etapă esențială care garantează statul de drept și echilibrul dintre celelalte puteri ale statului: Parlamentul, Guvernul, Autoritatea judecătorească.

Cum se desfășoară votul

Alegerea preşedintelui României se poate desfăşura pe baza scrutinului majoritar uninominal, cu două tururi de scrutin. Astfel, dacă în primul tur niciun candidat nu a obţinut cel puţin majoritatea voturilor alegătorilor (majoritatea absolută de 50% plus 1), înscrişi pe listele electorale (art. 81 din Constituţie), se organizează un al doilea tur de scrutin, în care va fi desemnat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. 

Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.

Potrivit art. 81 din Constituţie: 

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive”.

Ce condiții trebuie să îndeplinească un candidat la Președinție

Pentru a candida la funcția de președinte al României, trebuie să fii cetățean român, să ai vârsta de peste 35 de ani, să ai domiciliul în țară și totodată drept de vot. Acestea sunt condițiile de bază pentru a deveni președintele României. Pe lângă acestea, mai există o condiție mai puțin cunoscută de cetățenii români și anume faptul că un viitor candidat la președinție nu trebuie să fie exclus de la o asociere cu un partid politic. Cu alte cuvinte, viitorului candidat nu trebuie să îi fie interzisă asocierea la un partid politic sau alianță politică.

Acestor condiții li se adaugă o mulțime de alte condiții care țin de moralitatea și imaginea publică a candidatului. Un viitor președinte al țării nu trebuie să aibă condamnări penale, nu trebuie să fie suspectat de fraude sau fapte ilicite. Imaginea sa publică trebuie să fie una fără cusur, nu trebuie să fie implicat în scandaluri, fie ele domestice sau politice, și este de preferat să nu fie în proces de divorț în perioada candidaturii sale. De asemenea, cariera politică sau profesională a candidatului trebuie să fie una deosebită, marcată de realizări deosebite, titluri onorifice, lucrări de doctorat și diplome de prestigiu.

Nu în ultimul rând, declarația sa de avere trebuie să fie justificată rând cu rând, fără să existe suspiciuni cu privire la anumite bunuri mobile sau imobile pe care le declară.

Alte condiții impuse prin lege:  

• un candidat la funcția de președinte trebuie să fie susținut cu semnături de cel puțin 200.000 de alegători;
• poate fi propus de partide, organizații politice sau alianțe sau poate candida independent;
• nu trebuie să fi fost informator al fostei Securități.

Partidele și alianțele politice pot propune un singur candidat la președinție. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat, după cum este clar legiferat prin Constituție. Dacă mai multe partide sau alianţe politice vor să propună acelaşi candidat pentru Cotroceni, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală.

Culoare politică a unui candidat nu este o condiție pentru a candida. Orice partid, orice organizație a minorităților sau orice candidat al unei alianțe are dreptul de a candida la Președinţia României, dacă are cel puțin 35 de ani, dacă este susținut de minimum 200.000 de cetățeni cu drept de vot și dacă nu a fost informator al fostei Securități.

Propunerile de candidaţi se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor. Aceste propuneri se fac în scris şi sunt primite numai dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent.

La dosarul de candidatură mai trebuie depuse declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere şi cea de interese, lista susţinătorilor şi o altă declaraţie, pe propria răspundere, că respectivul a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securităţii.

Îndeplinirea condiţiilor pentru candidatură este verificată de Biroul Electoral Central, care înregistrează candidaturile sau le respinge, în termen de 48 de ore de la depunerea acestora.

Cine nu poate candida la funcția de Președinte al României

Constituţia prevede că nu se pot înscrie în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni cei care, la data depunerii candidaturii, au fost aleşi anterior de două ori preşedinte al României. Așadar, președintele în exercițiu, care a avut deja două mandate, nu mai poate candida a treia oară.

De asemenea, conform Constituției, nu pot candida cetățenii care nu au îndeplinit deja vârsta de 35 de ani și nici cei care nu au reușit să adune semnăturile de susținere a 200.000 de simpatizanți, semnături care trebuie verificate cu mare atenție de autoritatea competentă.  

Care este rolul asumat de Președintele României

Preşedintele României „reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale şi al integrităţii teritoriale a ţării” [art. 80 alin. (1)]. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, în acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate [art. 80 alin. (2)].

În dezbaterile privind adoptarea Constituţiei în 1991 s-a arătat că „preşedintele personifică statul român şi este simbolul naţiunii în întregul ei, prin faptul alegerii lui directe de către popor (…) El asigură, prin exerciţiul atribuţiilor ce-i revin, echilibrul şi bunul mers al activităţii desfăşurate de autorităţile publice, în conformitate cu principiul separaţiei puterilor în stat, în vederea aplicării principiilor democratice şi respectării libertăţii umane, pentru a nu se aduce nicio atingere drepturilor şi libertăţilor pentru care oamenii au luptat de-a lungul istoriei” (F. Vasilescu în Geneza Constituţiei României 1991, p. 489)

Durata mandatului

Conform articolului 83 din Constituție aflăm:

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Durata mandatului de Preşedinte este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în faţa Parlamentului, până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Aceeaşi persoană poate îndeplini funcţia de preşedinte al României cel mult două mandate, acestea putând fi chiar şi succesive. Mandatul începe la momentul depunerii jurământului de către persoana aleasă în această funcţie, şi nu de la momentul alegerii, şi se încheie la trecerea a exact 5 ani de la data depunerii jurământului. Astfel că, la stabilirea datei alegerii unui nou preşedinte, trebuie avut în vedere să nu se depăşească această perioadă de 5 ani, decât, eventual, cu perioada necesară desfăşurării acestor noi alegeri.

Pentru a nu se crea o situaţie de vacanţă a funcţiei de preşedinte, între perioada expirării vechiului mandat şi începerea exercitării noului mandat, textul constituţional al art. 83 din Constituţie a prevăzut prelungirea mandatului până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Legea precizează clar situaţiile în care mandatul preşedintelui poate fi prelungit. Aceste situaţii sunt strict limitative şi nu enumerative, astfel că nu există alte situaţii care să justifice o prelungire a mandatului prezidenţial în afara cazurilor specificate. Astfel, art. 83 din Constituţie precizează că prelungirea mandatului de preşedinte al României poate fi făcută numai prin lege organică şi numai în caz de război sau de catastrofă. Norma constituţională nu defineşte cazul de catastrofă, astfel că se lasă la aprecierea Parlamentului necesitatea prelungirii sau nu a mandatului prezidenţial. 

Cum poate fi suspendat din funcţie preşedintele României

Potrivit Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie la solicitarea a o treime din numărul total al parlamentarilor şi cu votul majorităţii. Dacă procedura trece de votul Parlamentului, atunci, în maximum 30 de zile se organizează referendumul de demitere.

Procedura de suspendare a preşedintelui este prevăzută de Articolul 95 din Constituţie care prevede că preşedintele poate fi suspendat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, după consultarea Curţii Constituţionale. Procedura se poate aplica doar în contextul săvârşirii de către preşedinte a unor fapte grave care încalcă prevederile Constituţiei. Preşedintele poate merge în Parlament pentru a da explicaţii în legătură cu acuzaţiile care i se aduc.

Pe durata suspendării preşedintelui, interimatul este asigurat la Cotroceni de către al doilea om în stat, adică de către preşedintele Senatului.

foto: Shutterstock