Ce este ploaia acidă. De ce se formează și care sunt efectele ei

Ai observat cum solul și plantele din grădina ta s-au uscat după ploaie, în loc să arate tot mai viguroase și verzi? Acesta este efectul ploilor acide, care apar tot mai des în zonele intens poluate. Află cum se formează ploaia acidă și cum ne afectează sănătatea, ce putere distructivă are și cum poate fi prevenită.

Ploaia acidă este corozivă, distruge nu doar natura înconjurătoare, dar ne afectează grav sănătatea. Efectele ei se văd în timp, dar sunt deja vizibile în zonele intens poluate din jurul marilor orașe. Și în România, ploaia acidă se manifestă tot mai des, iar primele semne care îți indică o ploaie toxică sunt vegetația uscată și solul crăpat.

Ea a fost semnalată adesea în Capitală și în jurul Capitalei, în regiunea Timișoarei, dar și la Brașov. Curenții puternici de aer pot duce ploile acide și spre zone unde poluarea este foarte redusă, afectând solul și apele din sol, culturile și vegetația, pădurile și, nu în ultimul rând, sănătatea oamenilor.

Cum se formează ploaia acidă

Termenul de ploaie acidă este folosit pentru a numi precipitațiile toxice, care conțin acizi de sulf și acizi de azot proveniți din diverse activități industriale, dar și din gazele de eșapament emise de mașini.

Ploaia acidă se formează atunci când dioxidul de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOx) sunt eliberați în atmosferă și reacționează cu apa din nori, formând diferite tipuri de acizi sulfurici și azotici. Acest lucru face ca ploaia acidă să aibă un pH foarte scăzut, cuprins între valorile 3 sau 4, ceea ce reprezintă o diferență enormă având în vedere că pH-ul mediu al ploii este de 5,65.

Acest fenomen afectează echilibrul ecosistemului, deoarece valoarea neobișnuită a pH-ului din ploaie modifică compoziția solului, distruge culturile și pădurile, poluează apele curgătoare și izvoarele subterane și, în cele din urmă afectează întregul ecosistem pe care ne bazăm pentru o viață sănătoasă.

Aciditatea unei substanţe provine din abundenţa de atomi de hidrogen liberi în momentul în care substanţa este dizolvată în apă. Aciditatea este măsurată pe scara pH cu valori de la 0 la 14. Substanţele acide au valori ale pH cuprinse de la 1 la 6 – cu cât este mai mic numărul cu atât substanţa este mai puternică şi mai corozivă.

Principalele cauze

În mod evident, activitatea industrială este principala cauză pentru care ploile acide se înmulțesc de la un an la altul. Acidul sulfuric și acidul azotic se numără printre cele mai periculoase componente ale ploilor acide, iar acești acizi se formează în nori din cauza emisiilor de dioxid de sulf (SO2) și oxizii de azot (NOX) eliberate în atmosferă în zonele puternic industrializate.

Cea mai mare parte a acestor noxe provine din arderea combustibililor fosili. Principala sursă de SO2 și de NOX în atmosferă constă în arderea combustibililor fosili pentru a obține energie electrică. Astfel, două treimi din SO2 și o pătrime din NOX din atmosferă provin de la generatoarele de energie electrică.

Astfel de noxe sunt eliberate în atmosferă și de mașinile sau de echipamentele instrustriale care funcționează pe bază de benzină și motorină. Fabricarea cimentului și a produselor din betoane este o altă activitate deosebit de poluantă, la care se adaugă toate activitățile din industria extractivă și industria grea.

La acestea se adaugă, în sezonul rece, poluarea masivă pe care o degajă sobele și centralele de apartament care funcționează pe bază de gaze sau motorină. Ploaia acidă devine iarna zăpadă acidă și tot în sezonul rece se instalează adesea în zonele intens poluate ceața acidă, încărcată de acizi sulfurici și azotici.

Efectele periculoase ale ploilor acide

Ploaia acidă este o consecință a poluării masive. An de an, fenomenul se repetă și este semnalat tot mai des pe arii tot mai întinse în jurul zonelor puternic industrializate. Efectele ei se văd în timp, cu toate acestea, în ultimii ani, degradarea mediului înconjurător din cauza ploilor acide a fost accelerată.

Urmărește cu atenție ce se întâmplă cu natura din jurul tău după o ploaie de vară, mai ales dacă locuiești într-un oraș cu o industrie bine dezvoltată. Câți copaci se usucă de la un la altul, cum arată solul, cum arată plantele după o ploaie încărcată de noxe? Și până la plante, copaci și ape freatice, gândește-te cum te afectează pe tine în mod direct și mult mai rapid decât ne-am imaginat.

Ploaia acidă și sănătatea umană

Aerul încărcat de noxe și praf din marile centre urbane ne provoacă tot mai multe probleme respiratorii, complicații pulmonare și favorizează apariția cancerului de plămâni. Dacă în zona ta a fost semnalată o ploaie acidă, fii sigur că ai inhalat deja cantități mari de gaze toxice pe care organismul nu le poate combate.

Emisiile de dioxid de sulf și dioxid de azot dau naștere unor probleme medicale care se cronicizează precum tusea, astmul, durerile de cap, iritații ale ochilor, nasului și gâtului. Ploaia acidă este doar un semnal de alarmă că mediul din jurul nostru s-a schimbat, a devenit mult mai toxic și ne pune în pericol sănătatea și viața.

Poluarea atmosferică rămâne principalul risc de mediu pentru sănătatea europenilor și a întregii omeniri, urmată de alți factori, cum ar fi expunerea la zgomot și substanțe chimice, precum și expunerea la valuri succesive de temperaturi toride.  

Potrivit ultimelor estimări ale Agenției Europene de Mediu, cel puțin 253.000 de decese din UE în 2021 pot fi imputate expunerii la poluarea cu particule fine în suspensie (PM_2,5) peste concentrația de 5 µg/m³ recomandată de OMS. În UE, poluarea cu dioxid de azot a cauzat 52.000 de decese, iar expunerea la ozon pe termen scurt a dus la 22.000 de decese. Poluarea atmosferică provoacă numeroase decese și probleme grave de sănătate, generând costuri considerabile pentru sistemele de sănătate.

Efectul asupra solului și pădurilor

Natura este profund afectată de ploile acide, iar solurile impregnate de substanțe acide nu se mai refac. Acidul sulfuric care ajunge pe pământ sub formă de ploaie arde, corodează și usucă plantele și copacii. El distruge straturile superioare fertile de sol, substanțele nutritive fiind spălate de ploaie. Iarba, legumele, florile, pomii fructiferi pot fi arși de la o singură ploaie acidă puternică. Până și copacii bătrâni mor încet, dar sigur… din cauza caniculei și a ploilor acide, mai ales în apropierea zonelor industrializate.

Solul are nevoie de ani de zile pentru a se reface cu resturile vegetale aflate în descompunere. Dar, dacă ploaia acidă arde vegetația și lasă în urmă reziduuri de substanțe toxice, șansele de a se reface stratul superior de sol nutritiv sunt foarte scăzute.

Efectul asupra apelor freatice, lacurilor și râurilor

Noxele aduse de ploaia acidă nu rămân doar în sol, ci ajung și în ape. Ploaia se revarsă în lacuri și râuri, ajunge inclusiv în pânza freatică de unde ne alimentăm fântânile. Este un efect de domino care otrăvește toate sursele de apă necesare pentru plante și pentru consumul uman.

Acizii toxici și chimicalele pătrund în sol, apoi sunt purtate de ploi sau de zăpezile topite spre râuri și lacuri. Primul efect nociv este modificarea pH-ului apelor. Multe dintre speciile de pești, nevertebrate sau amfibieni care își depun ouăle în apă sunt împiedicate să se mai înmulțească, deoarece ouăle și puietul de pește nu pot supraviețui în ape cu un nivel al pH-ului sub valoarea 5. Inclusiv peștii adulți pot muri și nu de puține ori au fost descoperite populații de pești distruse în lacuri din întreaga lume.

În Munţii Adirondack din SUA, o pătrime din lacuri şi iazuri sunt acidice, şi multe dintre ele şi-au pierdut deja peştii. Toate râurile majore ale Norvegiei sunt afectate de ploaile acide, lucru care se observă prin reducerea drastică a populației de somon şi păstrăv.

Efectul coroziv asupra structurilor din metal

În oraşe, acizii poluanţii corodează aproape tot ce intră în contact cu ei, accelerând degradarea suprafețelor din metal și beton, precum zidăria clădirilor și a blocurilor, structurile de metal, în mod special acoperișurile și terasele.

Și pentru statui este periculoasă ploaia acidă. Fie ele din metal sau din piatră, efectele ploilor acide se observă imediat pe suprafața statuilor care se mătuiesc și se pătează.

Edificiile din marmură sau din calcar, roci care conţin cantităţi mari de carbonat de calciu, sunt afectate de aciditatea crescută a precipitaţiilor. Acizii din picăturile de ploaie reacţionează în timp cu compuşii de calciu din aceste roci, ceea ce duce la apariţia unui strat de ghips (sulfat de calciu) pe suprafața aceastora, iar acest strat este sfărâmicios și se deteriorează în câteva luni.

Nici metalele nu sunt cruţate: ploile acide distrug straturile protectoare de vopsea şi corodează metalul. În special fierul, oţelurile, cuprul şi bronzul sunt vulnerabile la acţiunea picăturilor acide.

Soluții eficiente pentru a preveni ploaia acidă

Urmările ploilor acide pot fi observate mai ales în estul Americii de Nord, în Europa, în Japonia, China şi Sud-Estul Asiei. Ploaia acidă îndepărtează substanţele nutritive de la suprafața solului, încetineşte dezvoltarea copacilor și chiar accelerează moartea lor, transformă apele și lacurile într-un mediu care nu poate întreţine viaţa.

Cea mai bună soluție împotriva ploii acide este prin reducerea cantităţii de dioxid de sulf şi a oxizilor de azot emanaţi de centrale, de autovehiculele motorizate şi de fabrici. Cea mai simplă metodă de a reduce din aceste emanaţii este folosirea în cantităţi mai mici a energiei provenită din combustibilii fosili. Industriile responsabile de emisiile majore ar trebui să adopte tehnologii avansate și procese de producție sustenabile, astfel încât să minimizeze impactul asupra calității aerului.

O altă soluție eficientă pentru a preveni ploaia acidă este tranziția către surse de energie curată. Adoptarea de energii regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroenergia, ar reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la diminuarea fenomenului de ploi acide. Guvernele și organizațiile internaționale din întreaga lume ar trebui să promoveze politici mult mai dure pentru a stimula tranziția către o economie cu emisii reduse.

foto: Shutterstock