Ce este lapovița și cum se formează

Lapovița este unul dintre cele mai neplăcute fenomene meteo cu care ne întâlnim adesea spre finalul lunilor de iarnă. Amestec de ploaie și zăpadă, lapovița poate genera condiții riscante de trafic și poate forma un strat alunecos la sol, periculos și pentru pietoni și pentru autoturisme.

Cuprins

1 Cum apar fenomenele meteorologice
2 Fenomenele meteo specifice sezonului rece
3 Ce este lapovița și de ce apare
4 Caracteristicile lapoviței

În fiecare iarnă avem parte de lapoviță, iar acest fenomen pare să se repete mai des în ultimii ani, în care temperaturile au devenit mai ridicate în sezonul rece. Lapovița este caracterizată pe scurt de un amestec între zăpadă și ploaie și este uneori confundată cu alte fenomene meteo specifice sezonului rece așa cum este ploaia înghețată.

Le vom prezenta mai jos în detaliu și poți citi ce este lapovița, cum se formează și cum o deosebești de fenomenele meteo similare.

Cum apar fenomenele meteorologice

Auzim adesea la știri despre fenomene meteo periculoase, citim pe internet sau discutăm cu persoanele apropiate despre tot felul de anomalii ale vremii, dar puțini dintre noi știu de fapt ce sunt fenomenele meteorologice.

Vedetele din România au strălucit la Festivalul Mamaia 2024. Wow, ce ținute! GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Schimbările de temperatură, precipitațiile sub toate formele lor, curenții de aer și procesele climatice sunt fenomene meteorologice studiate și urmărite cu tehnologii din ce în ce mai avansate care le permit meteorologilor să ne ofere prognoze detaliate și cât mai corecte.

Majoritatea fenomenelor meteo se petrec în troposferă, stratul de aer care urcă până la 12 kilometri înălțime. Aici se întâlnesc mase de aer rece, umed sau cald și curenți ascendenți sau descendenți care pot genera schimbările vremii și diferite forme de precipitații, dar și manifestări extreme precum furtunile, uraganele, viscolele puternice sau aversele, așa numitele ploi torențiale de vară.

Maria de la Insula Iubirii, vacanță de vis în Grecia, cu noul iubit. A uitat de Dany Boy, de Marcel și de ispita Beni / FOTO

Recomandarea zilei

Fenomenele meteo specifice sezonului rece

În ultimii ani, toamnele sunt tot mai calde și mai lungi, iar temperaturile de peste 10 grade pe timpul zilei încep să devină o constantă în lunile noiembrie și decembrie. Cu toate acestea, încă din noiembrie încep să se manifeste fenomenele meteo specifice sezonului rece.

Bruma

Este o depunere de cristale fine de gheață care iau în cele mai multe cazuri forma de ace microscopice. Acest fenomen se formează de obicei în cursul nopților și al dimineților, când temperatura coboară sub 0 grade Celsius, după zile cu temperaturi pozitive ridicate. Bruma se formează prin procesul de condensare și de înghețare a vaporilor de apă în contact cu aerul foarte rece al nopții. Este un fenomen asemănător cu roua care apare în sezonul cald, doar că picăturile de apă îngheață rapid din cauza temperaturilor scăzute.

Burnița

Este o ploaie slabă, sub formă de picături foarte mici de apă, cu diametrul mai mic de 0.5 mm. Picăturile de burniță sunt mult mai mici decât cele de ploaie și foarte dese, încât par a fi suspendate în aer. Acest fenomen apare mai des în lunile târzii de toamnă. Burnița se produce când temperatura aerului scade sub 5 grade Celsius, iar cerul se încarcă de nori stratificați și stratocumulus.

Ceața

Ceața este formată din picături foarte mici de apă suspendate în atmosferă, care reduc vizibilitatea la mai puțin de 1 kilometru în jur. Particulele foarte fine de apă, mult mai fine decât cele de burniță spre exemplu, pot fi generate de o sursă de apă aflată în apropiere, de un râu sau de un lac, de mare sau de ocean.

Ceața pare să fie suspendată în aer, foarte aproape de sol. Atunci când suprafața solului se răcește, se va răci și stratul de aer cel mai apropiat de pământ. Drept urmare, vaporii de apă pot să devină saturaţi prin răcire dacă temperatura aerului coboară sub „punctul de rouă”. În această stare vaporii nu mai pot rămâne în stare gazoasă şi încep să se condenseze în mici picături de apă care, fiind în suspensie în straturile de aer de la suprafaţa solului, micşorează transparenţa aerului, provocând apariția ceții.
Ceața este un fenomen specific toamnei sau primăverii, în general perioadelor de tranziție, de la zilele cu temperaturi ridicate la zilele reci din noiembrie sau decembrie. Ea se risipește rapid, dacă începe să bată vântul sau dacă se ridică soarele pe cer.

Chiciura

Chiciura, numită popular și promoroacă, constă în cristale de gheață albe și fragile, asemănătoare cu fulgii de zăpadă, care se formează când este brumă sau ceață însoțită de un val de aer înghețat. Atunci când se formează chiciura, vremea este închisă din cauza faptului că sunt mulți nori de joasă altitudine și umiditate în exces.

Chiciura se depune pe suprafețele reci și în general pe obiectele subțiri care se răcesc mult mai repede. Ea formează un spectacol cu adevărat deosebit când îmbracă ramurile copacilor în haine albe ca o dantelă de gheață. Meteorologii împart acest fenomen în chiciură cristalină și chiciură granulară. Prima dintre ele apare când vremea este senină, foarte ger, iar aerul umed care pătrunde aproape de sol îngheață pe obiecte. Chiciura granulară se formează în aceleași condiții, cu excepția faptului că bate vântul și lovește micile particule de gheață de suprafața obiectelor, dându-le un aspect de granule mătuite.

Măzăriche

Acest tip de precipitații are o formă mai degrabă solidă. Măzărichea ia forma unor granule de gheață albe și mate, spre deosebire de zăpadă care ia forma unor fulgi pufoși și translucizi. Aceste granule sunt sferice sau conice, cu diametrul cuprins între 2 și 5 milimetri. Măzărichea poate să apară la sfârșitul toamnei, dar mult mai des la sfârșitul iernii, în perioada de tranziție dintre iarnă și primăvară.

Pâcla

Este o suspensie în atmosferă a particulelor solide extrem de mici, invizibile pentru ochiul liber, dar suficient de numeroase pentru a da aerului un aspect de ceață. Apare de obicei dimineața și seara în apropierea unor suprafețe umede, lacuri, bălți, mlaștini sau la malul mării.

Poleiul

Se depune pe sol sau pe obiecte un strat de gheață densă, mată sau transparentă, mai ales pe partea expusă vântului rece. Poleiul apare când este burniță, iar picăturile de ploaie fină se contopesc și îngheață rapid. El se manifestă iarna sau în prima lună de primăvară, la temperaturi cuprinse între 0 și -3 grade Celsius.

Zăpada

Este o formă solidă de precipitație. Precipitațiile solide cad din nori sub formă de cristale de gheață (fulgi) de diferite dimensiuni. Zăpada se formează când vaporii de apă din atmosferă trec prin straturi de aer cu temperaturi foarte scăzute.

Freezing rain sau „ploaia înghețată”

Este un fenomen meteo care se formează atunci când ploaia întâlnește o suprafață foarte rece și îngheață pe loc. În acest caz, la sol sunt temperaturi negative, în timp ce în stratul superior al troposferei vin valuri de aer mai cald și umed din care se formează ploaia. Este un fenomen rar și spectaculos, care transformă natura într-un palat de cleștar, ca în povești. Pe cât este de frumos, însă, pe atât este de periculos pentru vegetație, mai ales pentru mugurii pomilor fructiferi care apar încă din luna februarie și pentru florile de primăvară.

Ce este lapovița și de ce apare

Pe înțelesul tuturor, lapovița este un amestec de ploaie și zăpadă. Când este lapoviță, vedem în același timp picături de ploaie mai mari și dense împreună cu fulgi de zăpadă pufoși sau apoși.

Lapovița nu este nici ploaie, nici zăpadă, dar este o combinație între cele două. Ea apare în momentul în care precipitațiile se formează în straturi de aer foarte rece, dar trec prin straturi de aer puțin mai cald și o parte din fulgi încep să se topească.

În acest caz, stratul de aer mai cald topește o parte din zăpadă, dar nu este suficient de cald pentru a favoriza ploaia, astfel că la sol vor ajunge fulgi de zăpadă apoși și picături de ploaie înghețate.

O altă definiție arată faptul că, în timpul lapoviței, putem vedea precipitații sub formă de gheață aproape topite și fulgi de zăpadă care, având dimensiuni mai mari, nu se dezgheață complet și își mențin structura de fulg din ace microscopice de gheață.

Fenomenul poate să apară în zilele de iarnă cu temperaturi mai ridicate decât media sau în perioada de tranziție spre primăvară.

Caracteristicile lapoviței

Lapovița nu se întărește de obicei la sol. Lapovița se formează în zilele în care temperaturile urcă ușor peste 0 grade Celsius, iar pământul este parțial dezghețat.

Există însă și situații în care temperaturile la sol coboară sub 0 grade Celsius, iar aerul din atmosferă este mai cald. În acest caz, lapovița îngheață la sol și se formează un soi de mâzgă alunecoasă, periculoasă și pentru pietoni și pentru traficul rutier. În literatura de specialitate, aceasta este denumită gheața neagră, pentru că este greu sesizabilă, dar suficient de alunecoasă pentru a provoca accidente cu urmări grave.

De aceea, este bine să purtăm încălțăminte adecvată de iarnă când este lapoviță afară și să fim atenți la suprafețele alunecoase. Șoferii trebuie să aibă mașinile echipate cu cauciucuri de iarnă și să reducă viteza pentru a preveni orice risc în trafic. Se recomandă circulația cu viteză redusă și cu farurile aprinse.

O altă caracteristică a lapoviței este faptul că se poate transforma rapid în ninsoare, dacă pătrunde un val de aer foarte rece sau dacă temperatura scade sub 0 grade Celsius la căderea nopții. De multe ori observăm iarna, când se schimbă vremea, că ploaia sau lapovița se transformă în zăpadă până a doua zi, iar temperaturile scad vertiginos sub pragul de îngheț.

În acest caz trebui să fim foarte atenți când ieșim din casă, deoarece sub stratul de zăpadă proaspătă pot fi pe alocuri straturi de gheață alunecoasă. Lapovița îngheață la sol, deasupra se depune un strat de zăpadă pufoasă care o acoperă și reprezintă un adevărat pericol pentru pietoni.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro