Ora de iarnă 2023. România trece la ora de iarnă. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Ca în fiecare an, luna octombrie este perioada în care ne pregătim să trecem la ora de iarnă 2023. Află când se face trecerea la ora de iarnă 2023 și ce implicații are această schimbare pentru programul nostru de zi cu zi, dar și pentru psihicul nostru.

Cuprins

1 Cea mai lungă zi din an – 25 de ore
2 Schimbarea orei de două ori pe an
3 Ora de iarnă versus ora de vară
4 Economia de curent electric, un motiv perimat
5 Ora de iarnă și de vară – o scurtă istorie
6 Ora de iarnă 2023 – Cum ne afectează schimbarea orei
7 UE vrea să pună punct. România, indecisă
8 Țările în care nu se schimbă ora
9 Când se va schimba ora de iarnăîn următorii ani

Luna octombrie este perioada în care simțim că lumina zilei este tot mai scurtă și tot în octombrie se trece la ora de iarnă 2023. Așa cum ne-am obișnuit, trecerea la ora de iarnă se face în ultimul weekend din luna octombrie.

Așadar, trecerea la ora de iarnă 2023 se va face în ultima sâmbătă spre duminică, mai exact în noaptea dintre 28 spre 29 octombrie. În dimineața zilei de duminică, 29 octombrie, ora 4:00 va deveni ora 3:00. Vom da ceasurile în urmă cu o oră. Telefoanele și calculatoarele conectate la internet vor trece automat la ora de iarnă 2023, fără să fie nevoie să mai facem noi schimbarea.

Cea mai lungă zi din an – 25 de ore

Mulți români se bucură când se face trecerea la ora de iarnă deoarece vor avea o oră în plus de somn. De aceea, schimbarea orei s-a făcut de la bun început în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru a beneficia de o oră în plus în zilele de odihnă de la sfârșitul săptămânii.

Vedetele din România au strălucit la Festivalul Mamaia 2024. Wow, ce ținute! GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

În fiecare an, ultima duminică din luna octombrie este cea mai lungă zi din an și are 25 de ore. Cine este obișnuit să se trezească mai târziu duminica, va da ceasul înapoi și va recupera o oră de somn. Spre exemplu, dacă ești obișnuită să dormi duminica până la ora 9 (după ora de vară), în dimineața zilei de 29 octombrie ora 9 va fi ora 8 și vei putea rămâne mai mult timp în pat.

Schimbarea orei de două ori pe an

În România, ora se schimbă în continuare de două ori pe an, deși multe alte state europene au renunțat la acest obicei. Schimbarea orei în România, adică trecerea de la ora de iarnă la ora de vară are drept scop să beneficiem de mai multă lumina naturală pe perioada verii.

Maria de la Insula Iubirii, vacanță de vis în Grecia, cu noul iubit. A uitat de Dany Boy, de Marcel și de ispita Beni / FOTO

Recomandarea zilei

Schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, se face în preajma echinocțiilor de primăvară și de toamna, când ziua este mai mare decât noaprea, respectiv când durata nopții este mai mare decât durata zilei.

Cu toate că pare o soluție bună, pentru mulți dintre noi schimbarea orei poate fi stresantă, mai ales trecerea la ora de iarnă 2023, pe data de 29 octombrie, când soarele apune de la ora 17 și începe să se însereze de la ora 18.00.

Ora de iarnă versus ora de vară

Ora de iarnă este de fapt ora oficială standard pentru emisfera nordică. Aceasta se folosește în perioada cuprinsă între lunile octombrie și aprilie a anului următor. Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Ora de vară a fost adoptată de unele state europene și se folosește în perioada cuprinsă între luna aprilie și luna octombrie a aceluiași an. Ora de vară este cu o oră înaintea orei oficiale standard, denumită și oră de iarnă.

Ideea trecerii la ora de vară îi aparține celebrului om de știință Benjamin Franklin și provine din secolul al XVIII-lea. Introducerea orei de vară a devenit o necesitate de război, în timpul primei conflagrații mondiale. Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916, în scopul economisirii rezervelor de cărbune necesare producției de război. Puterile Antantei au adoptat această reglementare un an mai târziu, în 1917. Acest fapt a făcut ca și România să adopte pentru prima dată ora de vară în 1917.

După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, dar a fost reintrodusă în 1932 din aceleași rațiuni economice și a funcționat între prima duminică din aprilie și prima duminică din octombrie.

Economia de curent electric, un motiv perimat

Practica trecerii la ora de vară a fost suspendată de câteva ori în România, dar a fost reintrodusă de regimul Ceaușescu începând cu anul 1979, tot cu scopul de a economisi curentul electric și rezervele de cărbune.

În timpul verii, când beneficiem de lumină naturală până la orele 20.00 – 21.00, mulți români consideră că pot face economie la curentul electric în lunile iunie, iulie sau august.

Cu toate acestea, vremurile s-a schimbat, iar locuitorii din orașe și din suburbii au un consum de electricitate tot mai ridicat vara din cauza aparatelor de aer condiționat, din cauza calculatoarelor și aparaturii moderne din bucătărie.

Cărbunele nu mai este de mult o resursă vitală în România sau în Europa. Oamenii încep să folosească tot mai des variante alternative pentru a produce energie electrică și apă caldă precum panourile solare, iar parcurile de eoliene se dezvoltă în regiunile cele mai însorite ale țării. Cu toate acestea, vechea practică de a trece la ora de vară este menținută în vigoare, deși nu se mai aplică stilului de viață modern și nu ne mai ajută să facem economie.

Ora de iarnă și de vară – o scurtă istorie

Ora de vară are o istorie relativ scurtă, de aproximativ 100 de ani. Ideea i se atribuie politicianului american Benjamin Franklin, care a scris un eseu intitulat „An Economical Project for Diminishing the Cost of Light”, trimis editorilor revistei „The Journal of Paris”, în 1784. Franklin propunea ca parizienii să facă economie de lumânări seara şi să se trezească mai devreme dimineaţa, pentru a folosi lumina naturală mai mult timp.

Britanicul William Willett propunea mai târziu, în 1905, introducerea orei de vară. El sugera ca ceasurile să fie date înainte cu 20 de minute în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie; în septembrie se urma aceeaşi procedură, dar invers, cu 20 de minute înapoi. Planul lui Willett a atras atenţia lui Robert Pearce, care a introdus un proiect de lege în Camera Comunelor, în februarie 1908. Prima lege a orei de vară a fost elaborată în 1909 şi a fost prezentată Parlamentului de câteva ori, apoi examinată cu atenţie de un comitet select.

Germania a fost, însă, prima ţară care a implementat ora de vară, la mijlocul Primului Război Mondial. Gândirea din spatele acestei acţiuni era de a minimiza folosirea luminii artificiale, pentru a economisi combustibilul pentru eforturile de război.

Ora de iarnă 2023 – Cum ne afectează schimbarea orei

Ne-am obișnuit ca, în fiecare an, să schimbăm ora de două ori, cu toate acestea mulți dintre noi se acomodează greu cu schimbarea orelor. Majoritatea românilor afectați susțin că este mult mai greu să se reacomodeze cu ora de iarnă, după ce au folosit ora de vară timp de aproape șase luni. Persoanele matinale sunt cele mai sensibile, deoarece trebuie să se trezească mai devreme. Și specialiștii susțin că mulți dintre noi avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la ora de iarnă, deoarece se întunecă mult mai devreme.

Suntem nevoiți să ne schimbăm ora de somn și să adormim cu o oră mai devreme, ceea ce poate perturba ceasul biologic și pot interveni dereglări hormonale, mai ales în cazul melatoninei, cunoscută drept „hormonul somnului”.

Câteva zile după trecerea la ora de iarnă 2023, mulți dintre noi putem resimți stări de oboseală accentuată, scăderea vigilenței, creșterea nivelului de stres, tulburări de somn, perturbarea rutinei zilnice, complicate și de instalarea asteniei de toamnă.

Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta, dar printre cele mai frecvente sunt:

dificultatea de a ne trezi dimineața
senzația de confuzie și amețeli
astenie
irascibilitate
nervozitate generală

UE vrea să pună punct. România, indecisă

Parlamentul European a votat, încă din luna martie 2019, renunțarea la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. A fost organizată și o consultare publică la care au răspuns individual 4,5 milioane de cetățeni europeni, iar 84% dintre ei s-au pronunțat în favoarea întreruperii modificării orei.

Ultima schimbare de oră pentru ţările din Uniunea Europeană trebuia să aibă loc în anul 2021, dar nu toate țările au luat decizie finală. Nici România nu a decis concret ce oră oficială păstrează, fie ea ora standard sau ora de iarnă, ori pe cea de vară.

O parte dintre țările care au aderat la acest sistem au decis, pe parcurs, să renunțe la ora de iarnă.

În total sunt 74 de țări care schimbă ora, 175 de state care nu au schimbat ora niciodată și 68 de țări care au decis să renunțe la schimbarea orei.

Spre exemplu, Argentina a renunțat să mai schimbe ora în anul 2010, Rusia în 2011, iar Turcia în 2017. Egiptul a trecut la schimbarea vară/iarnă în 2014, dar în 2015 a și renunțat, pentru că nu-i oferea deloc beneficiile pe care le aștepta.

Între timp, la nivelul Parlamentului European planul a fost abandonat, poate și din cauza faptului că este necesar un timp mai lung pentru a corela orarul transporturilor, trenuri și avioane, în funcție de sistemul pe care îl adoptă fiecare stat european.

Țările în care nu se schimbă ora

Există țări și regiuni în lume care au ales să nu se mai implice în schimbarea orei și să păstreze o oră standard pe tot parcursul anului. Această practică are ca scop eliminarea perturbărilor cauzate de schimbarea anuală a ceasurilor, oferind o stabilitate în ceea ce privește fusul orar.

Din cele 192 de țări ale lumii, mai bine de 100 au refuzat să schimbe ora. Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.

Africa – Namibia, Tunisia și Egipt au decis să schimbe fusul orar. Celelalte, mai exact 51 din 54 de țări, nu fac niciodată trecerea la ora de vară sau de iarnă, cu atât mai mult Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania sau Guineea Ecuatorială.

America de Nord și de Sud – Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, dar și alte țări mai mici nu mai vor să treacă prin schimbarea orei. În SUA nu se trece la ora de vară sau ora de iarnă în Arizona și în Insulele Hawaii. Nici Ontario, orașul din Canada, nu trece la ora de vară.

Asia – Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud şi Irak nu trec la ora de vară. De asemenea, în această listă se înscriu și unele foste republici sovietice, situate în Asia Centrală.

Europa – țările de pe continentul european care nu fac schimbarea orei niciodată sunt: Belarus, Rusia (partea europeană), Turcia și Islanda.

Australia – își schimbă parțial ora. Queensland și Australia de Vest aderă la același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.