Când se pune busuioc sub pernă în 2024

Românii păstrează cu grijă busuioc la icoane și în sticlele cu agheasmă. De-a lungul anului, busuiocul sfințit este folosit pentru sănătate, pentru bunăstare, dar și pentru dragoste. Află când se pune busuioc sub pernă în 2024 și ce mari sărbători creștine sunt legate de acest obicei.

Noaptea de Bobotează este prima noapte din an în care se pune busuioc sub pernă în 2024. Noaptea de 6 spre 7 ianuarie, când fetele aduc acasă busuioc sfințit cu agheasmă, este o noapte plină de magie, în care se fac diverse vrăji și ritualuri de dragoste.

Dar Boboteaza nu este singura sărbătoare în care se pune busuioc sub pernă în 2024. Ea este urmată de Sânziene, care vor fi sărbătorite pe data de 24 iunie 2024, apoi de noaptea Sfântului Andrei, o altă noapte încărcată de magie între 29 și 30 noiembrie 2024.

Pentru toate aceste sărbători este bine să te pregătești chiar de la începutul anului, să păstrezi busuiocul sfințit de Bobotează, cu tot cu agheasma mare. Cu mănunchiul de busuioc se pot face multe ritualuri pentru dragoste și pentru sănătate de-a lungul anului. Și multe fete încearcă și în zilele noastre să mai pună busuioc sub pernă în 2024, la ceas de mare sărbătoare, când dorințele lor cele mai mari se pot împlini.

Busuiocul și proprietățile lui curative

Planta de busuioc, pe numele ei științific Ocimum basilicum, face parte din familia de plante aromatice Lamiaceae și este înrudită cu salvia, menta, izma sau roinița.

Termenul de busuioc provine din limba greacă, de la termenul basileus care înseamnă „rege”. Din cele mai vechi timpuri, busuiocul a fost considerat un adevărat ”rege” al plantelor aromatice și a fost folosit mult mai des decât menta și salvia în ritualurile religioase.

Planta de busuioc poate atinge între 20 și 60 de centimetri înălțime, având frunze ovale, de culoare verde deschis sau mov purpuriu, subțiri și fragile. Florile busuiocului sunt, în funcție de varietate, albe sau mov. Planta de busuioc are un gust asemănător cu al anasonului, având un miros puternic dulceag-înțepător.

Busuiocul este folosit în multe leacuri și tratamente naturiste pentru boli de rinichi, boli de stomac, pentru migrene și dureri de cap, pentru astm și probleme de respirație. Infuzia de busuioc este folosită și pentru stimularea lactației, pentru infecțiile urinare sau pentru a susține pofta de mâncare.

O linguriță de busuioc conține:

• Vitamina A – 4% din DZR (doza zilnică recomandată);
• Vitamina K – 43% din DZR;
• Calorii – 5; Calciu – 4% din DZR;
• Fier – 5% din DZR;
• Mangan – 3% din DZR

Busuiocul și puterile lui mistice

Datorită parfumului său deosebit și a proprietăților curative, busuiocul a fost asociat din cele mai vechi timpuri cu ritualurile magice.

Indienii spuneau că este iarba lui Krishnu, menită să îi ducă în Rai pe cei care o foloseau, deoarece aroma ei îi ajuta să intre în transă.

Romanii spuneau că este o plantă menită să sporească fertilitatea și dragostea și era adesea folosită la festivitățile prin care celebrau iubirea și zeii amorului. De la romani am păstrat și noi obiceiul de a asocia busuiocul cu ritualurile de dragoste, iar proprietățile lui de a stimula fertilitatea au fost deja dovedite de știință. Cu siguranță, se poate spune că busuiocul ajută dragostea și mai ales pe tinerii îndrăgostiți.

Proprietățile magice ale crenguțelor și florilor de busuioc erau cunoscute din Antichitate și nu este de mirare că au supraviețuit până la noi numeroase superstiții și obiceiuri despre busuioc pe care bunicile noastre le respectau cu sfințenie. Ele știau că busuiocul, fie el verde sau uscat, trebuie sfințit și pus la icoane. În vremurile vechi se spunea că busuiocul protejează casa, purifică aerul și are grijă de sănătatea noastră.

Crenguțele de busuioc înflorite sunt cele mai parfumate și cele mai apreciate. Se folosesc la rugăciune, se stropesc cu apă sfințită și se pun în multe ceaiuri care vindecă suferințe vechi.

Legende creștine despre puterea busuiocului

Tradiția creștină a păstrat o frumoasă legendă despre Împărăteasa bizantină Elena și crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Împărăteasa Elena a petrecut mult timp în Israel căutând cât mai multe locuri și obiecte din vremea lui Iisus. Legenda spune că, ajungând pe dealul Golgotei, împărăteasa ar fi simțit un parfum divin și a descoperit tufele de busuioc.

Vrând să culeagă câteva flori uscate și să ia semințe pentru grădina ei, tufele s-au rupt dezvăluind la rădăcina lor lemnul crucii pe care a fost răstignit Iisus. De atunci, Împărăteasa Elena ar fi lăsat drept sfat pentru orice creștin să aibă în casă icoană și cruci la care să pună crenguțe de busuioc.

O altă legendă creștină spune că busuiocul a înflorit prima dată pe dealul Golgotei, pe care a fost crucificat Iisus, acolo unde a fost găsită crucea sacrificiului Său. De atunci, creștinii au căpătat obiceiul să folosească busuiocul sfințit la biserică pentru rugăciune și pentru sănătate și să-l pună la icoanele de acasă.

Cu atât mai mult, busuiocul sfințit chiar în ziua de Bobotează are o mare putere tămăduitoare pentru creștini. În trecut, fetele mai îndrăznețe încercau să fure câte un fir de busuioc de la preotul care sfințea apele pe data de 6 ianuarie, când se sărbătorește Botezul Domnului. Alte tinere cereau preotului sau chiar primeau de la el busuioc sfințit după slujba de Bobotează.

Când se pune busuioc sub pernă în 2024

Noaptea magică de Bobotează

Boboteaza sau Botezul Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători creștine și este totodata sărbătoarea care sfințește apele, întreaga natură, deopotrivă cu sufletul și crezul omului. De Bobotează, preoții pregătesc agheasma mare, apa sfințită și binecuvântată în care se înmoaie buchețele de busuioc înflorit.

Tradiția spune că fetele de măritat trebuie să fure sau să ceară un fir de busuioc sfințit cu agheasmă de la preot. În noaptea de Bobotează, după ce primesc busuiocul, fetele trebuie să își pună pe inelarul de la mâna stângă un fir roșu de mătase, în chip de inel de logodnă, apoi să ascundă sub pernă un fir de busuioc.

Până și azi se mai păstrează acest ritual, poate mai mult din curiozitate. Tinerele care știu să pună busuioc sub pernă de Bobotează în 2024, în noaptea de 6 ianuarie, sunt convinse că Maica Domnului sau chiar Sf. Ioan le va da un semn în vis și le va arăta dacă se vor mărita și cu cine.

Prin anumite zone ale țării, un buchețel de busuioc sfințit se pune afară, de Bobotează, la streașina casei. Dacă a doua zi este plin de chiciură, fetele spun că vor avea parte de un bărbat bogat.

Sânzienele și busuiocul sfințit

A doua sărbătoare mare din popor, care păstrează ritualuri de dragoste legate de busuioc este sărbătoarea Sânzienelor, pe data de 24 iunie. Este o sărbătoare cu rădăcini păgâne, care se ține în aceeași zi în care se sărbătorește nașterea Sf. Ioan Botezătorul. Așadar, noaptea de Sânziene este legată de apele sfințite, ritual pe care îl practică preoții creștini așa cum odinioară Ioan Botezătorul îl practica în apele Iordanului.

Noaptea care precedă această sărbătoare este considerată o noapte magică, în care se deschid cerurile și dorințele de dragoste se pot împlini. În noaptea de 23 spre 24 iunie 2024 se fac diferite vrăji de dragoste care îmbină elemente magice și simboluri creștine.

Tinerele fete se așteaptă să își viseze ursitul, care va veni să le ceară în căsătorie. Ele împletesc cununi de sânziene, în care pun și fire de busuioc sfințit, și le pun sub pernă. Apoi speră să viseze chipul bărbatul care le va cuceri inima.

În unele zone din țară, în Transilvania sau în Maramureș, fetele pun coronițele de sânziene în pomii din grădină sau la grinda casei. Dacă, a doua zi, coronițele de flori pline de rouă, este semn sigur că vor avea parte de nuntă în anul respectiv.

Noaptea Sfântului Andrei, farmece cu lumânări și busuioc

Din vremuri vechi, precreștine, românii păstrează o mulțime de ritualuri pentru noaptea Lupului Alb, cum era numită odată noaptea dintre 29 spre 30 noiembrie. Strămoșii noștri făceau diverse vrăji și leacuri prin care atrăgeau puterea lupilor și sperau să se ferească de duhurile rele, agățau usturoi la uși sau la porți și aprindeau focuri în preajma satelor să țină nălucile departe.

Cu timpul, obiceiurile vechi s-au contopit cu sărbătoarea Sfântului Andrei, dar oamenii au rămas cu credința că noaptea de 29 spre 30 noiembrie este o noapte magică, în care se împlinesc vrăjile și dorințele.

Tinerele nemăritate stropesc busuiocul din casă cu agheazmă și îl pun sub pernă, rugându-se pentru noroc în dragoste. Înainte să adoarmă, sting toate luminile din casă și lasă aprinsă doar o lumânare adusă de la biserică. Ele se uită într-o oglindă la lumina acestei lumânări în speranța că vor vedea ce le așteaptă pe viitor, dacă se întrevede o nuntă în viața lor. Se mai spune că cele mai norocoase vor vedea inclusiv chipul viitorului mire în oglindă, iar în acest caz vor avea parte de o căsnicie fericită.

Superstiții românești despre busuioc

Orice creștin este bine să țină busuioc la icoane, mai ales dacă este sfințit în biserică, și să îl folosească atunci când se roagă pentru sănătate. Se pune busuioc pe patul sau pe perna unei persoane bolnave să se însănătoșească mai repede. Sau se pune busuioc sfințit în pătuțul copiilor bolnavi, să fie ocrotiți de Maica Domnului.

În credințele românești, busuiocul a apărut din lacrimile Maicii Domnului sau din crucea pe care a fost răstignit Iisus, de aceea el are proprietăți magice vindecătoare. Frunzele și florile zdrobite se foloseau în tot felul de poțiuni și creme care alinau durerile, inflamațiile și infecțiile, dar care aveau efecte benefice și asupra sufletului.

Este bine să semeni busuiocul primăvara, în zilele de luni, dimineața devreme. Se spune că busuiocul semănat imediat după răsăritul Soarelui crește mai repede și îți poartă noroc.

Este bine să te speli pe față cu rouă de pe busuioc, să fii frumoasă, sănătoasă, atrăgătoare și admirată de toată lumea.

Este bine să te speli pe cap cu ceai de busuioc sau cu apă în care a stat busuioc sfințit. Părul va fi mai sănătos și va crește mai bogat.

Nu este bine să arunci vreodată busuiocul, oricât de uscat și deteriorat ar fi. Chiar dacă este foarte uscat, el se mărunțește și se pune la rădăcina pomilor din curte, în pământul de la flori sau chiar în pământul din ghivece.

foto: Pexels.com; 123rf.com