Paștele Cailor chiar există! Și se va sărbători săptămâna aceasta, joi, 17 mai. El este sărbătorit, anual, la 40 de zile după Paști. Sărbătoarea mai este numită popular Joia Iepelor. Este o zi plină de superstiții și tradiții, multe fiind legate de sufletele morților.
Ce este Paștele Cailor
Sărbătoarea provine din Transilvania. Legenda spune că în momentul în care Fecioara Maria îl năștea pe Iisus, caii făceau mare zarvă. Atunci, Fecioara i-ar fi blestemat să fie animale mereu flămânde, cu excepția unei zile: Paștele Cailor.
Sărbătoarea este un bun prilej pentru a organiza târguri și pentur a încheia afaceri. De ziua lor, caii nu sunt puși să tragă căruța. Pe vremuri, în unele regiuni din țară se organizau slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.
Această sărbătoare se ținea doar când Paștele Ortodox concidea cu cel Catolic, întrucât, în trecut, în anii când Paștele Ortodox cădea într-o zi diferită de cel Catolic, țăranii ortodocși împrumutau caii de la țăranii catolici și invers. Atunci când Paștele concidea, caii se puteau odihni.
În această zi, casele și mormintele cimitirelor se împodobesc cu crengi de pom tânăr (paltin sau nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuștean, verdeață despre care se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Iisus.
În această zi sunt marcate vițelele și tăiați mieii. Caii primesc fân proaspăt pe săturate, iar în unele sate se fac rugăciuni pentru belșug și sănătatea animalelor.
Pe vremuri, mânjii cailor de munte erau duși la păscut în goluri montane pentru a paște iarba cea mai tânără și revigorantă a pășunilor.
În această zi se organizau târguri sau se încheiau afaceri care nu erau mereu reușite, născundu-se astfel expresia „la Paștele cailor”. Era momentul să se facă plățile întârziate, neachitate la Sfântul Gheorghe. Se mai spune că plantele sădite în această zi nu vor rodi.