Când este echinocțiul de primăvară 2025

În luna martie întâmpinăm echinocțiul de primăvară 2025 și începutul primăverii astronomice, care va veni cu ore mai lungi de soare și temperaturi generoase. Află care este momentul exact când se petrece echinocțiul de primăvară 2025, ce semnificație are și ce tradiții se păstrau în vremurile vechi.

Echinocțiul de primăvară 2025 este așteptat cu nerăbdare, mai ales de către persoanele meteosensibile. În fiecare an, după echinocțiul din luna martie începe cu adevărat primăvara! Echinocțiul de primăvara 2025 va avea loc pe data de 20 martie și el va aduce zile mai lungi, mai multe ore de soare și de lumină, precum și temperaturi mult mai plăcute.

Așa cum spun specialiștii în astronomie, echinocțiul de primăvară este de fapt momentul care marchează primăvara astronomică în emisfera nordică a Pământului, așa cum marchează începutul toamnei astronomice în emisfera sudică a Pământului. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte șase luni.

De ce este ziua egală cu noaptea la echinocțiu

O traducere simplă a termenului echinocțiu ar fi ”durată egală” ceea ce înseamnă că ziua este egală cu noaptea.

Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează durata zilelor și a nopților în diferite perioade ale anului. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23°27.

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea dintre zi și noapte, indiferent de latitudine, explică www.astro-urseanu.ro

Din momentul echinocțiului, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în continuă scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară, iar fenomenul se va inversa.

Echinocțiul de primăvară 2025 va avea loc în ziua de 20 martie, care va fi anul acesta într-o zi de joi. Astronomii socotesc nu numai ziua echinocțiului, ci și ora și minutul în care durata dintre zi și noapte ajunge la egalitate. Astfel, în acest an, echinocțiul de primăvară din 20 martie va avea loc dimineața la ora 11 și 1 minut, ora României.

Datele echinocțiului de primăvară până în 2030

Ziua în care se petrece echinocțiul de primăvară poate varia de la un an la altul între 19 și 21 martie. Cu toate acestea, cel mai des echinocțiul de primăvară are loc pe data de 20 martie, așa cum se întâmplă și în acest an. Abia în anul 2044, echinocțiul de primăvară va fi pe data de 19 martie, la ora 23 și 20 de minute.

Echinocțiul de primăvară în următorii 5 ani:

• 2026: 20 martie, ora 16:46
• 2027: 20 martie, ora 22:25
• 2028: 20 martie, ora 16:47
• 2029: 20 martie, ora 10:01
• 2030: 20 martie, ora 3:51

Ce semnificație are echinocțiul de primăvară

Încă din Antichitate, astronomii au observat că există două momente pe an în care zilele și nopțile erau egale, și totodată alte două momente pe an în care fie ziua, fie noaptea erau mult mai lungi. Aceste patru momente au fost botezate cu numele de echinocții și solstiții. Cele două echinocții se petrec în luna martie și în luna septembrie și reprezintă echinocțiul de primăvară și, respectiv, echinocțiul de toamnă.

Ziua în care lumina și întunericul erau egale era considerată un moment magic, iar Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească.

Cu sute de ani în urmă, oamenii aprindeau torțe și focuri mari în jurul așezărilor, timp de câteva zile în preajma echinocțiului de primăvară. Focul – aliatul Soarelui, purifica aerul și sufletul, distrugea uscăturile, alunga frigul și noaptea, lăsând lumina primăverii să crească tot mai puternică.

Ritualuri complexe în care focul juca un rol important, asociat Soarelui, aveau loc din Spania și Portugalia, până în Marea Britanie, Normandia sau Grecia antică, traversând Imperiul Otoman până pe coastele Mării Negre, pe meleagurile noastre.

Echinocțiul de primăvară în tradiții românești

În tradiția noastră populară, Zilele Babelor reci și grele, sunt urmate de Moșii de primăvară care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților. Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului de primăvară și erau menite să atragă puterea Soarelui. 

Copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii.

Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat. Ei colindau pe la casele godspodarilor pentru a anunța venirea primăverii.

Băieții adunau vreascuri și seara făceau focuri mari pe dealuri, să se vadă de la un sat la altul. Dacă era o zi de duminică în preajma echinocțiului de primăvară, se încingeau hore și petreceri în mijlocul satului, unde se adunau cu toții, și bătrâni, și tineri. Iar a doua zi, de luni, mai toți gospodarii ieșeau la câmp să semene recoltele de vară.  

Focurile Sfinților marcau astfel îmbinarea dintre ritualurile păgâne străvechi, dedicate Soarelui, și sărbătorile creștine din pragul primăverii. Odată cu noile obiceiuri creștinești, vremea horelor și a petrecerilor a apus, deoarece echinocțiul de primăvară este întotdeauna în postul Paștelui, o perioadă de rugăciune și cumpătare.

Cum ne afectează echinocțiul de primăvară

Primăvara calendaristică începe pe data de 1 martie, dar vremea este adesea înșelătoare. De multe ori, în ultimii 15 ani, am avut temperaturi de primăvară încă din luna ianuarie sau februarie. Însă, lumina Soarelui prinde cu adevărat putere după echinocțiul de primăvară. Este momentul în care organismul resimte cu adevărat influența benefică a orelor lungi de lumină și a căldurii solare.

La scurtă vreme după echinocțiul de primăvară 2025 vom trece la ora de vară. În noaptea de 29 spre 30 martie, în ultima duminică a lunii martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 3 dimineața devine ora 4. Vom câștiga astfel o oră de lumină în plus, iar soarele va apune, pe data de 30 martie, la ora 19 și 40 de minute, în loc de ora 18 și 40 de minute, dacă am păstra ceasurile pe ora de iarnă.

Toate aceste schimbări rapide în preajma echinocțiului, care ne aduce mai mult soare, mai multă căldură și lumină, sunt benefice pentru organism după atâtea luni de întuneric și de frig.

Soarele răspândește armonie și echilibru între forțele lumii, el declanșează o stare de transformare nu doar a naturii, ci și a ființei umane, care se pregătește pentru o renaștere fizică și spirituală.

Lumina crescândă a zilei îmbunătățește tonusul general și starea de sănătate, readuce voioșia, optimismul și puterea de muncă. În mod cert, și strămoșii noștri aveau ritualuri specifice pentru un asemenea moment astral, iar semnele unor activități magice străvechi, închinate Soarelui, au fost descoperite la Șinca Veche, în județul Brașov.

Aici a fost din timpuri foarte vechi un altar, unde focul juca un rol primordial. Cu timpul, oamenii au îmbrățișat credința creștină, iar locul acesta ocrotit de natură s-a transformat din altar păgân în mănăstire. Și azi se spune că la Șinca Veche domnește o pace și o liniște nefirească, pe care o poți simți cu inima, oricât de mulți vizitatori ar fi în jurul tău.

Echinocțiul de primăvară 2025 și roata zodiacului

Împărțirea zodiacului în cele 12 zodii a ținut cont din cele mai vechi timpuri de mersul Soarelui, de echinocții și solstiții. Vechii astrologi calculau începutul fiecărei zodii în funcție de mersul Soarelui și, în mod special, în funcție de cele patru momente majore din an și anume solstițiile și echinocțiile.

În fiecare an, în luna martie, în ziua echinocțiului de primăvară, Soarele intră în zodia Berbecului și marchează începutul unui nou ciclu zodiacal. Astfel, la data de 20 martie 2025 începe zodia Berbecului și un nou ciclu de 12 zodii.

În luna iunie, când are loc solstițiul de vară 2025, pe data de 21 iunie, începe zodia Racului.

În luna septembrie, când are loc echinocțiul de toamnă, pe data de 22 septembrie 2025, începe zodia Balanței și nu întâmplător este numită astfel. Balanța este cea care aduce un echilibru între căldura verii și frigul care va veni în sezonul rece. Pe 22 septembrie, ziua va fi egală cu noaptea, iar căldura verii va fi temperată treptat de zile tot mai răcoroase.

Iar în ziua solstițiului de iarnă, pe data de 21 decembrie 2025, când lumina zilelor începe iar să crească, începe zodia Capricornului, zodia care caracterizează atât de bine miezul iernii.

foto: Shutterstock