Ieri, când m-am urcat în autobuz, mă gândeam doar la pregătirile de nuntă. Dar când am coborât, douăzeci de minute mai târziu, pe lista din mintea mea figura o singură îndatorire: să-i spun lui Mihai că nu mă mai mărit cu el.
Eram istovită după o zi aglomerată de muncă. Prin fața ochilor îmi jucau încă șiruri nesfârșite de cifre etalate pe tabele contabile. Nu-mi doream decât să ajung mai repede în „cealaltă viață”, cea de acasă. Simțeam deja mângâierea dușului și dulceața tartei cu fructe care mă aștepta în frigider. Până la ora șapte, când avea să vină Mihai, m-aș fi dedat cu plăcere la o mică leneveală în pat, cu tableta pe genunchi, să văd cine mi-a răspuns la ultimele postări pe Facebook. Dar îmi propusesem ca, în acest timp, să schițez o listă cu pregătirile pentru nuntă. Păreau cam multe și era bine să ne apucăm de pe acum de ele, să le rezolvăm în tihnă până în septembrie, când va avea loc marele eveniment. Așteptând autobuzul, am fixat deja primul punct pe listă; cu viitorul mire de mânuță, voiam să dau o raită prin mall-ul Mercur în weekend, în căutarea unei rochii de mireasă și a unui costum de ginerică.
Mai mult pe Libertatea.ro