Am divorțat la 42 de ani, pentru că soțul meu era vădit plictisit de căsnicia noastră, se uita tot timpul după fete tinere, se simțea mult mai bine în compania fiicelor decât a soțiilor prietenilor noștri. Devenise ridicol.
Sigur că ne-am iubit cândva, dar, să fim serioși, cât durează iubirea în cazul celor mai mulți dintre noi? O clipă, două? Oricum, nu o viață, așa cum ne dorim la un moment dat. Ceea ce m-a convins definitiv că trebuie să ne despărțim a fost faptul că una dintre prietenele mele mi s-a plâns că Sergiu, în loc să-i mediteze fata pentru admiterea la facultate, a inițiat-o în cu totul alte taine, iar ea e acum îndrăgostită de el. M-a durut cumplit gestul lui, pentru că îl rugasem în mod expres să nu se facă de râs și să nu mă facă de râs în cercul nostru de prieteni. Poate că, în felul lui, are dreptate și nici Violeta nu a fost total nevinovată. Numai că el poate să-i fie tată, părinții ei ne erau prieteni și, chiar dacă ea i-ar fi făcut avansuri, el nu trebuia să cedeze.
Mai mult pe Libertatea.ro