Unii dintre oamenii care au fugit de războiul din Ucraina au nimerit direct în Rusia, în „curtea” atacatorilor. Cum sunt ei tratați?
Rusia susține că militarii săi „nu ridică obstacole populației civile, ci îi ajută să rămână în viață și le oferă hrană și medicamente”, însă refugiații ucraineni care ajung pe teritoriul său povestesc că sunt supuși la tratamente rele. În anumite situații, ucrainenii sunt forțați să rămână în Rusia împotriva voinței lor, conform The Washington Post.
Conform statisticilor făcute de autoritățile ruse și ucrainene, cel puțin un milion de civili ucraineni s-au refugiat în Rusia. Mulți au ajuns acolo în lipsa altei opțiuni de refugiu. Există și situații în care oamenii au ales să plece de bună voie, cum ar fi cei din teritoriile separatiste din Donbas, după cum relatează Libertatea.
Majoritatea ucrainenilor au fost transferați într-un sistem de centre pentru refugiați de pe teritoriul Rusiei. În centrele acestea, refugiații ucraineni sunt chestionați de autoritățile ruse. Bohdan, un muncitor din Mariupol de 26 de ani, a fugit în martie alături de soție și fiica de șapte ani. El a povestit: „«Cu cine ții?», m-au întrebat. «Cu Rusia sau cu Ucraina?»”.
Singurul loc unde au putut Bohdan și familia sa să se refugieze a fost în Rusia. Ei au ajuns într-un centru de refugiați din Yalta, Crimeea, construit deasupra unei foste stațiuni balneare sovietice, acum abandonată.
Bohdan a povestit că acolo a fost interogat de mai multe ori, pentru a-i fi testată loialitatea: „Eu am răspuns: «Sunteți oameni interesanți. În patria mea se întâmplă un război, soldații ruși au atacat și casa mea a fost distrusă. Și voi vreți să strig slogane proruse?”. Mai mult, rușii l-au interogat cu privire la pozițiile armatei ucrainene în Mariupol.
La rândul său, Alexander Șevciuk, în vârstă de 19 ani, a locuit cu familia lui pe malul estic al rului Kalmius, care trece prin Mariupol, și a fost nevoit să plece în Rusia în martie. La finalul lunii, soldații separatiști din Donețk au capturat zona în care el și familia sa se ascundeau. Ei au trecut printr-o așa-numită tabără de filtrare.
Acolo, refugiații primeau chestionare cu privire la atitudinea lor față de armata Ucrainei și guvernul de la Kiev. Tânărul a scris „negativ”, în speranța că asta voiau să citească rușii. Dacă unii dintre ucraineni pronunțau cuvântul „război”, investigatorii deveneau agresivi cu ei. Aceștia spuneau, potrivit lui Alexander: „De ce crezi că ăsta e un război? Război împotriva cui? Știi că n-ar trebui să spui cuvântul ăsta”.