Dacă se va decreta stare de război, mobilizare sau asediu, serviciul militar redevine obligatoriu pentru cei cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani.
Legea numărul 395 din 16 decembrie 2005 prevede că de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu să fie suspendat, ultima încorporare a recruților având loc în octombrie 2006 (pentru militarii în termen), respectiv în iunie 2006 (pentru militarii cu termen redus).
În contextul crizei din Ucraina însă, această suspendare se poate ridica în anumite condiții. Autoritățile pot apela la mobilizarea parțială sau totală a forțelor pentru întărirea sistemului de apărare, după cum arată Adevărul.
Astfel, pe durata stării de război, de mobilizare sau de asediu (stări decretate de președinte și validate de Parlament(, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviștii de orice fel. Ei pot mobiliza militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN, aceștia fiind plătiți chiar dacă stau acasă cu 30% din soldă (540 de lei în cazul unui soldat). Într-un asemenea scenariu, ei ar trebui să se prezinte imediat la unitățile militare de care aparțin.
Numărul rezerviștilor este unul limitat. Armata Română s-ar baza pe aproximativ 60.000 de rezerviști care și-au efectuat stagiul militar înainte ca acesta să fie suspendat și care se află în posesia unui livret militar. Ei trebuie să se prezinte în 48 de ore, având ataşat livretului un ordin de chemare care conţine şi cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene. În caz de neprezentare la termen, persoana riscă închisoare de la 2 la 7 ani. Obligația de a se prezenta la unitățile militare desemnate revine doar rezerviștilor care au până în 55 de ani.
Aceeași lege mai sus menționată prevede ca pe durata stării de război, a stării de mobilizare sau a stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Cei care ar trebui să fie pregătiți pentru apărare sunt bărbații români cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile de executare a serviciului militar. În anumite cazuri, la cerere, încorporarea se poate face chiar și la 18 ani.
Bărbații scutiți de serviciul militar sunt cei din personalul hirotonit sau care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani, cei condamnați la pedepse privative de libertate, cei arestați preventiv sau trimiși în judecată, cei care au persoane în întreţinere, cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Mai mult, cei care caută să evite seriviciul militar prin diferite mijloace ilegale riscă să facă închisoare, după cum arată articolul 432 din Codul Penal: „Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Refuzarea serviciului militar atunci când România nu se află în stare de război sau de asediu este pedepsită cu amenzi care variază între 500 și 8.000 de lei.