Perspectiva unui psiholog asupra războiului: „Războiul este o traumă a comunității, fie că suntem prinși în mijlocul lui, fie că asistăm neputincioși la el”

Războiul din Ucraina are repercusiuni și asupra sănătății psihice a oamenilor, fie că vorbim de cei care sunt afectați în mod direct sau cei care sunt afectați în mod indirect.

Românii au dat dovadă de o mobilizare impresionantă în încercarea de a ajuta refugiații din Ucraina. Ana Benali, psihoterapeut şi consilier psihologic în cadrul Centrului Medical Bellanima, avertizează că trauma este resimțită de fiecare dintre noi, iar solidaritatea pe care românii o arată este un mod prin care încercăm să dovedim și să ne dovedim că răul nu poate învinge.

Războiul din Ucraina vine după o perioadă lungă de pandemie, care ne-a “consumat” resurse psihologice și nu am avut suficient răgaz ca să ne liniștim trăirile. Totodată, știrile activează în noi trăirea de nedreptate și furia, iar aceste emoții sunt trăite în mod particular de fiecare dintre noi, în funcție de experiența de viață, este de părere Ana Benali.

„Războiul este o traumă complexă, o traumă a comunității”, explică Ana Benali. „Fie că suntem prinși în mijlocul lui, fie că asistăm neputincioși la el, în timp ce rudele și prietenii ne sunt prinși acolo, este o traumă colectivă. […] Fie că este vorba despre victimele directe, fie că este vorba despre martorii acestui război, toți am fost cumva atinși de aceste evenimente în trăiri profund umane precum neputința, nedreptatea sau frica. Acțiunile de solidaritate ne dau trăirea că răul poate fi contrabalansat de bine, că acolo unde există agresori, există și salvatori, nu doar victime”.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Totodată, specialistul atrage atenția asupra faptului că știrile ne fac să ne simțim mai mult parte din acest război și, drept urmare, și trăirile noastre pot fi mai intense. În funcție de particularitățile noastre de personalitate, vom fi mai mult sau mai puțin anxioși, dar în mod sigur vom avea anxietate cu privire la viitor. Anxietatea anticipatorie este mai puternică decât anxietatea din momentul confruntării cu evenimentul și tocmai această anxietate anticipatorie ne poate face să punem la punct planuri concrete de acțiune în cazul în care pericolul ajunge la noi, adică în situația în care am putea intra în război sau am fi impactati de un atac nuclear.

Citește și: Ucraina, dispusă să renunțe la intrarea în NATO, cu anumite condiții. Anunțul făcut de ministrul de externe ucrainean

Citește și: Guvernul României, după isteria cu benzina: vom sancționa „orice încercare de a provoca dezechilibre şi induce dezinformări în spaţiul public”

Citește și: Șeful diplomației europene: NATO nu va participa la război, pentru că ar începe „al treilea război mondial, un război nuclear”

Citește și: Ministrul de Externe al Rusiei continuă propaganda rusă: „Nu plănuim să atacăm alte ţări. Noi nu am atacat nici Ucraina”

”Sugestia noastră este aceea de a urmări știrile, dar nu în mod continuu, ci periodic”, a spus Ana Benali. „De asemenea, este important ca sursa să fie una de încredere, care să prezinte evenimente reale într-un mod obiectiv. Totodată, sugerăm să fie păstrate rutinele de până acum și contactul social, ca să ne putem ventila emoțiile”.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Este foarte important de observat că un război afectează oamenii în nevoile lor primare: nevoia de adăpost, de hrană, de căldură și acest lucru înseamnă o destabilizare a persoanei. Nevoile de siguranță și de protecție sunt, de asemenea, atinse de război. Prin urmare, toate emoțiile asociate acestui eveniment sunt legitime, reale și fiecare persoana găsește propriile mecanisme de coping. Întrucât războiul este o experiență traumatică întinsă pe o durată de timp, consecințele lui pe termen lung sunt: tulburări ale atenției sau conștiinței de sine, modificarea percepției de sine, dificultăți relaționale, somatizare și alterarea sistemului de credințe. 

Există anumite faze ale procesului traumatic, pe care cei implicați le traversează, astfel că reacțiile lor pot fi diferite, de la o persoană la cealaltă, iar uneori chiar de neînțeles pentru cei din jur. ”Cu siguranță, persoanele prinse în mijlocul unui război au anumite trăiri și reacții. Printre cele mai semnificative emoții, menționăm neputința de a găsi soluții, durerea, frica intensă și vulnerabilitatea”, a subliniat psihologul.

Ea a mai adăugat că „atât militarii, cât și civilii sunt oameni care trăiesc la fel aceste emoții, chiar dacă au comportamente diferite”. „Toate aceste trăiri capătă, în cazul unui război, o intensitate traumatică”, a subliniat experta. „O traumă precum cea a unui război implică o ruptură în psihicul persoanei tocmai din cauza acestei discrepanțe dintre împrejurările agresive și posibilitățile personale, și conduce la o deteriorare de lungă durată a vitalității persoanei, a identității sale și a capacităților de autoreglare de care dispune”.

Foto – 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Adriana Bahmuțeanu și-a văzut, în sfârșit, copiii, după moartea lui Silviu Prigoană. Cum au reacționat Maximus și Eduard: „Sunt confuzi”

Fanatik

Mesajul astrelor pentru zodii, 23 noiembrie 2024. Balanță află o veste importantă

GSP.ro

O femeie s-a dezbrăcat complet și a intrat pe teren în fața a peste 52.000 de fani » Prințul Harry a văzut tot

Urmărește-ne pe Google News