Pandemia de coronavirus și, mai ales, recomandările autorităților legate de distanțarea socială, au adus părinții din lumea întreagă în pragul disperării.
În mediul virtual, au apărut numeroase voci care au povestit, într-un mod dramatic sau amuzant, despre haosul de acasă, unde majoritatea încearcă să muncească, să ajute copiii să țină pasul cu școala prin intermediul tehnologiei, să se îngrijească de treburile casnice și să gătească, toate pe un fundal foarte stresant, în care milioane de oameni rămân fără locuri de muncă, sute de mii de oameni se îmbolnăvesc și zeci de mii de oameni mor.
Lumea s-a oprit în loc, dar în viața noastră este mai multă presiune ca niciodată. Viața s-a mutat aproape total între patru pereți, așa că am fost bombardați cu sfaturi care mai de care mai bine intenționate de a ne gestiona stresul, de a ne organiza profesional și de a ne umple timpul. Internetul este plin, din nou, cu liste enorme de to do-uri (să învățăm limbi străine, să ne reorganizăm casa, să scriem o carte, să ne aducem corpul într-o formă de invidiat, să medităm, să ne îmbunătățim relațiile sau să ne dezvoltăm personal până la iluminare), de parcă a nu ne îmbolnăvi, a ne asigura traiul de bază și de a ne ajuta copiii să treacă cu bine de această provocare majoră nu ar fi suficient.
Trăim în lumea lui ”a face”, așa că rareori suntem lăsați ”să simțim”, mai ales emoțiile negative, atât de des întâlnite în contextul prezent. Suntem presați să profităm de fiecare secundă pentru a face mai mult sau a fi mai mult. Cu toate acestea simțim că niciodată nu este suficient și că mereu e loc de mai bine. Părinții știu cel mai bine această senzație, chiar și în lipsa pandemiilor și crizelor financiare globale. Din păcate, acest sentiment, de a nu fi suficient, este direct legat de instalarea depresiei. Și odată ce intrăm pe acest drum, ne vor trebui foarte multe resurse să ne revenim.
Izolarea împreună cu cei mici poate fi extrem de epuizantă psihic – și este normal
Această criză mondială este un element nou în viață noastră, dar reacțiile noastre la virus, la incertitudinea economică și la izolarea alături de familie sunt foarte vechi, fac parte din modul nostru de a fi. Acest context readuce la suprafață emoțiile și comportamentele noastre din vremurile dificile și înfricoșătoare de altădată, dezvoltate ca reacție la cei care ne-au crescut: părinții, bunicii sau alți adulți. Ele nu au dispărut niciodată, au rămas în stare latentă, iar acum revin la suprafață într-un mod brusc și intens. Suntem copleșiți și ar trebui să recunoaștem asta. Ne doare și ar fi bine să acceptăm asta. Ne e frică și ar trebui să simțim asta. Mai ales în relația cu cei mici.
Ne putem simți recunoascatoare că îi avem în viața noastră într-o zi, iar a doua zi îi putem invidia pe cei fără copii, care au parte de mai puțină presiune și mai multă libertate în viață lor. Ne putem înduioșa într-un moment de un gest incredibil de frumos al celor mici, iar două ore mai târziu să ne pierdem cu firea în fața lor, țipând la ei sau pedepsindu-i. De asemenea, ne putem simți fericite dimineață, cu ei în viața noastră, iar seara să ne închidem în baie și să izbucnim în lacrimi pentru că am ajuns la capătul puterii fizice și psihice.
Citește și: Ce trebuie să știe copiii tăi despre pandemia de coronavirus
Toate aceste stări sunt perfect normale într-o situație anormală, când ești și mamă, și profesoară, și partener de joacă, și bucătăreasă, și menajeră, și mai și muncești de acasă. Ești toată societatea la un loc. Situația este cu atât mai dificilă cu cât până acum ai externalizat multe dintre aceste roluri altor persoane, iar acum ai rămas singură pe toate fronturile, fără un antrenament treptat în prealabil și fără nicio avertizare. Tendința de a claca poate apărea deseori, mai ales că nu știm când se va termina toată această poveste desprinsă parcă din filmele distopice de la Hollywood.
Internetul este plin de sfaturi despre cum să ții situația sub control și ce activități poți face cu copilul în această perioadă. Le poți face pe toate, poți selecta doar câteva, dar poți să și iei o pauză și să te ocupi doar de strictul necesar în casă. Cu cât îți propui mai multe, cu atât mai des vei pune presiune pe ține. Iar acum nu ai nevoie decât să supraviețuiești. Poți lua o pauză de la perfecționism, nu e nevoie să le bifezi pe toate și poți învața că e suficient să treci de ziua de azi. E ok să-l lași pe copil să petreacă mai mult timp în mediul virtual față de norma recomandată de specialiști, este ok să se culce și să se trezească mai târziu, este ok să nu-și facă toate sarcinile. Ești un părinte la fel de bun, care face tot ce-i stă în putere pentru a rezista și care merită o medalie în aceste condiții foarte stresante.
Cum explicăm copiilor situația iscată de epidemia de coronavirus pe înțelesul lor
Copiii se dezvoltă cel mai bine când se simt în siguranță, când se conectează cu cei dragi și când le sunt recunoscute și acceptate emoțiile, indiferent care sunt acestea. Parentingul e mult mai simplu când pur și simplu stăm cu ei, simțim ce simt ei și facem ce-și doresc ei. Și mult mai eficient. Studiile realizate cu ajutorul imagisticii cerebrale au demonstrate că atunci când ne oferim simpla și totala prezență copilului, emisfera lui dreapta, cea emoțională, se conectează la emisfera noastră dreapta. Atunci, copilul se simte în siguranță, se simte văzut, simțit și important. Și acest lucru este esențial pentru dezvoltarea lui optimă.
De asemenea, copiii au nevoie să le explicăm despre importanța autoizolarii și respectarea regulilor de igienă și distanțare socială așa cum le explicăm despre orice alt subiect: într-un mod calm, folosind cuvinte pe înțelesul lor, prezentând atât părțile negative, cât și cele pozitive ale situației actuale și, bineînțeles, într-un mod ludic, prin intermediul poveștilor, al desenului și modelajului sau prin diverse jocuri de rol, cum ar fi de-a doctorul, de-a vânzătorul, de-a polițistul etc. Ne putem folosi de orice interes al copilului pentru a introduce informații utile legate de această situație, inclusiv ce se va întâmpla dacă unul dintre membrii familiei se va îmbolnăvi în această perioadă. Având un scenariu deja pregătit, în care totul se termină cu bine, copilul va avea imaginea completă și nu va fi tentat să umple golurile cu fricile lui. Atenție însă să nu oferim mai multă informație decât are nevoie copilul, pentru că riscăm să îi deturnăm prea mult atenția de la lucrurile care îl interesează cu adevărat și care îi aduc plăcere. O singură discuție lămuritoare inițiată de noi și apoi doar răspunsuri scurte și concise la întrebările lui sunt mai mult decât suficiente.
Citește și: Angelina Jolie donează 1 milion de dolari pentru hrana copiilor afectați de noul coronavirus
Indiferent că, în această perioadă, suntem părinți implicați și foarte activi sau mai tragem chiulul de la această datorie, că alegem să facem sport sau să lenevim în timpul liber pe canapea, că învățăm ceva util sau pur și simplu ne uităm ore în șir la seriale, că mâncăm sănătos sau mai dăm iama în dulciuri, că ținem legătura cu cei dragi sau nu ne conversăm cu nimeni zile în șir, avem nevoie să știm că este în regulă. Cu cât avem o mai mare flexibilitate, cu atât mai puțină presiune punem pe noi și ne putem regla mai ușor emoțiile pentru a ne focaliza pe soluții constructive pe termen lung. Să încercăm să facem lucruri benefice pentru noi și să ne oferim compasiune atunci când nu reușim. Iar copiii noștri vor avea cel mai bun model în viață, un model care își manifestă atât partea luminoasă, cât și cea întunecată. Vor ști că sunt oameni valoroși, chiar dacă greșesc și eșuează, că sunt acceptați indiferent cât de imperfecți sunt. Și vor avea o mai bună sănătate mentală.
Pandemia de coronavirus și izolarea forțată cu familia reprezintă atât un pericol pentru stilul nostru de viață de până acum, cât și o oportunitate de a învață noi moduri de a fi. Unele care nu ne vor aduce like-uri și share-uri în social media, dar care ne vor păstra stima de sine și sănătatea la cote normale. În felul acesta ne mărim repertoriul de abilități de coping, care ne vor ajută să facem față nu numai crizei provocate de coronavirus din prezent, ci și viitoarelor momente dificile din viața noastră.
Articol scris de Alina Alexandru
Despre Alina Alexandru: Sunt psihoterapeut integrativ, pasionată de oameni și de scris. Îmi puteți regăsi poveștile pe site-ul https://alinaalexandru.ro/. De asemenea, cred cu toată tăria că avem, cu toții, o parte sănătoasă, care ne va ajuta să răzbatem printre greutăți. Este acea luminiță din întuneric, acea căutare a sufletului, acel ecou din trecut, care ne pune față în față cu noi înșine pentru a conștientiza cine suntem cu adevărat. Cunoașterea de sine este cea mai dificilă și înspăimântătoare cunoaștere pe care o poate obține o persoană, însă merită din plin să depunem acest efort. Odată ce vom face acest lucru, vom putea lua cele mai bune decizii pentru noi. Odată ce vom lua contact cu adevăratul Sine, vom putea să trăim o viață împlinită. Dar dacă nu ne cunoaștem cu adevărat și deținem o părere greșită despre ceea ce este bun pentru noi, ne vom petrece toată viață alergând după lucruri și persoane care nu ne vor face fericiți, chiar dacă le obținem. Fără o identitate clară și autentică, vom avea o voință slabă și confuză.
Foto: 123rf.com