De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Trans, comunitatea transgender ne semnalează consecințele violenței extreme cu care se confruntă

Ioana Ilie

20.11.2018, 14:46. Actualizat 04.12.2018, 11:45

Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Trans este marcată în fiecare an pe 20 noiembrie și își propune să atragă atenția asupra violenței disproporționate direcționate asupra persoanelor transgender din toată lumea.

Statisticile internaționale arată că 2.982 de persoane transgender au suferit atacuri fatale începând din 2009, însă fenomenul este puternic sub-raportat. Numărul victimelor trans este în creștere accelerată: între 1 octombrie 2017 și 30 septembrie 2018 au fost înregistrate 369 de cazuri, cu 44 mai multe cazuri decât în anul precedent și cu 74 mai multe decât în 2016.

Comunitatea trans din toată lumea se confruntă zi de zi cu agresiuni, violența extremă și marginalizare, prin prejudecățile și discriminarea zilnică în toate sferele vieții, lipsa recunoașterii juridice a identității de gen în acte, condamnarea la profesii periferice și stigmatizate sau condamnarea la sărăcie. De multe ori, transfobia se suprapune xenofobiei, rasismului sau sexismului, având în vedere că persoanele de culoare, imigranții, lucrătorii sexuali și femeile trans sunt victimele predilecte ale acestor atacuri.

“Discriminarea sistemică are aceleași consecințe nefaste în România ca în alte țări, împingând persoanele transgender spre periferia societății. De foarte multe ori, ele părăsesc România în căutarea unei vieți mai bune. În străinătate se confruntă deseori însă cu aceleași probleme, agravate uneori de prejudecăți xenofobe, care le restricționează accesul pe piața muncii. Femeile trans sunt astfel împinse sa practice sex comercial, în lipsa altor opțiuni, ceea ce le expune zilnic la riscul violenței fizice, inclusiv a celei fatale.

Laura Ursaru, ucisă pe 10 noiembrie 2017, este prima femeie transgender româncă despre care știm ca a murit din cauza transfobiei – multe alte victime fiind probabil neștiute, de-a lungul anilor precedenți.”, se arată într-un comunicat transmis pe rețele de socializare de către platforma Demos.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

În plus, medicii psihiatri din România au o putere disproporționată asupra vieții persoanelor transgender, fiind chemați să certifice identitatea acestora înainte de a li permite accesul la unele măsuri absolut necesare pentru bunăstare și chiar supraviețuire, precum tranziția medicală sau schimbarea actelor. Accesul la procedurile medicale necesare tranziției, vital pentru unele persoane transgender, este strict restricționat sau chiar inexistent. Prevederile legale privind schimbarea sexului în acte sunt ambigue, dând naștere la numeroase abuzuri. Modificarea actelor de identitate este condiționată în majoritatea covârșitoare a cazurilor de parcurgerea tranziției medicale, inclusiv de efectuarea operațiilor și de sterilizarea obligatorie. Costurile tuturor acestor proceduri medicale și juridice sunt suportate exclusiv de către persoanele transgender, nefiind acoperite nici de sistemul de asigurări publice, nici de bugetul public.

Discursul public anti-transgender a căpătat noi valențe și o amploare exponențială în ultimul an în contextul referendumului pentru modificarea Constituției, crescând riscul de violențe asupra acestora. „Violența asupra persoanelor trans trebuie să înceteze. Nu am greșit cu nimic să ne naștem așa. Statul român trebuie să ne asigure protecția prin legi, ca alte state europene, căci și noi suntem cetățene și cetățeni români.”, a declarat Antonella Lerca Duda, femeie transgender și membră a Platformei Demos.