O dată la câțiva ani, ne cufundăm într-un doliu național, iscat de tragedii care ar fi putut fi prevenite. În 2015 a fost Colectiv, în 2016 a fost Hexipharma. Abia în vremurile acestea de doliu ne trezim că în România, drepturile omului cântăresc mai ușor în balanță, când pe celălalt taler sunt așezate legi care favorizează infractorii și agresorii din societate.
De câteva zile, cazul tinerelor răpite și ucise de criminalul în serie Gheorghe Dincă este peste tot. Cazul relevă lipsuri profunde în sistemul de justiție și în modul în care serviciile de urgență acționează în situații extreme. Cum a început totul însă și ce a mers atât de prost?
Când pomii de afară înfloreau, Luiza dispărea
Tânăra Mihaela Luiza Melencu – pe care prietenii o strigau Lulu – era din comuna Dioști, din Dolj și avea 18 ani. Avea vise precum orice altă adolescentă. Voia să urmeze cursuri de make-up, să facă școala de șoferi și să aibă mașină. Ea studia la Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu” din Craiova, unde avea numai note mari. Stătea la căminul liceului, astfel încât nu făcea naveta prea des, după cum a spus directorul instituției, Carmen Dașoveanu, pentru Libertatea.
„Era o fată foarte liniștită și cuminte. Nu ne-a ridicat probleme. Diriginta și profesorii de la clasă au fost uimiți de dispariția ei. Ei au exclus că ar fi putut să plece cu cineva, pentru că era foarte cuminte. Fata stătea la cămin, nu avea absențe și era implicată în toate activitățile de la clasă și din școală. Chiar avea note la toate disciplinele și am sperat mereu că se va întoarce”, a spus Carmen Dașoveanu, directorul Colegiului Tehnic „C.D. Nenițescu” din Craiova.
În ziua de 14 aprilie, a plecat din Dioști spre Caracal, pentru a scoate de la bancomat banii pe care i-a trimis mama ei, care lucra în Spania. După ce a scos banii, s-a urcat într-o mașină de ocazie, pentru a se întoarce înapoi acasă. Doar că nu a mai ajuns, iar nimeni nu a mai văzut-o de atunci. Ultimele imagini cu ea în viață au fost captate de camera de supraveghere de la bancomatul de unde a retras banii.
Bunicii ei s-au îngrijorat rapid, pentru că fata „nu întârzia atunci când pleca și răspundea la telefon imediat”, după cum a zis mătușa ei. Bunicul fetei a primit un telefon de la un număr necunoscut, în care era anunțat că nepoate lui este bine, în Elveția. Mama Luizei, Monica Melencu, a revenit imediat în țară după dispariția fiicei. Ce i-au spus autoritățile femeii? „Este majoră, are 18 ani, putea să fi plecat cu vreun iubit”.
„Întâi am mers la Coşoveni. După două luni ne-am dus la DIICOT Craiova, eu am contactat o avocată şi m-am dus personal la Craiova şi apoi DIICOT-ul a preluat cazul. Dânşii au spus că m-am dus cam târziu, în iunie, deja trecuseră două luni şi jumătate de când dispăruse Luiza, de pe 14 aprilie. M-am dus cam târziu, nu ştiam despre ce e vorba, nu cunoşteam procedurile”, a explicat mama Luizei.
Trei luni mai târziu, despre Luiza încă nu se știa nimic. Apoi, o altă fată a dispărut, în aceleași condiții.
Alexandra nu avea încredere în mașinile de ocazie – până a avut
Alexandra Măceșanu avea 15 ani și tocmai ce terminase primul an de liceu cu media 9,02. Ea învăța la Liceul „Mihai Viteazul” din Caracal. Asemeni Luizei, învăța foarte bine și era o fată liniștită. Pentru a merge la școală, ea lua un microbuz din Dobrosloveni spre Caracal. Conform unei îngrijitoare care era din aceeași localitate cu tânăra, Alexandra evita să urce în mașinile de ocazie.
„Alexandra era un copil foarte bun. Era la specializare de științe sociale și a absolvit clasa a IX-a cu media 9,02. Era un copil foarte bun care și-a văzut mereu de drum. Era un copil cum poate mulți părinți își doresc. Făcea parte dintr-un ansamblu de dans popular și din ce știu lua și cursuri de chitară. Era un copil care nu avea preocupări decât legate de școală”, a povestit Liviu Mitroi, directorul Liceului „Mihai Viteazul” din Caracal, pentru Libertatea.
În 24 iulie, Alexandra e plecat de acasă spre liceu purtând o ie și blugi și a mers la liceu. La întoarcerea din Caracal spre casă, a făcut ceea ce evita adeseori – a luat o mașină de ocazie. Cu toate astea, nu a mai ajuns, iar familia ei a dat imediat alerta – atât la poliție, cât și pe rețelele de socializare. Cu toate astea, apelul la poliție a fost tratat, la fel ca în cazul Luizei, aproape în glumă.
Unchiul Alexandrei, Alexandru Cumpanasu, a povestit că polițiștii i-au spus tatălui fetei că „dacă e încurcată cu vreunul şi se va constata e bun de plată”, conform Mediafax. Tot el a mai spus că un alt angajat de la poliție l-a avertizat pe tatăl tinerei: „Să te gândeşti bine că fetele astea se întorc după o zi-două acasă”. Ulterior, părinții copilei au fost sunați de un număr necunoscut să fie informați că Alexandra este bine și a plecat din țară, după cum arată Gazeta Nouă.
Între timp, fata a apucat să sune la 112 de trei ori, după cum arată cronologia oficială. De asemenea, o vecină a sunat și ea la acest număr în cursul nopții de joi, suspectând că bărbatul o are pe fata dispărută care apărea peste tot la știri. În timpul primului apel, Alexandra a închis înainte să i se facă legătura cu dispeceratul poliției. În cel de-al doilea apel, tânăra a furnizat polițiștilor date cu privire la locația unde se afla cu ajutorul unei adrese găsite pe o carte de vizită, menționând că nu era sigură dacă adresa de pe cartea de vizită era cea reală. Cel de-al treilea apel nu a adus informații noi cu privire la locație și a fost întrerupt brusc. Polițiștii au încercat de nouă ori să reapeleze numărul, dar de fiecare dată a intrat mesageria vocală.
„Le-a spus că este legată cu o sârmă de picioare, că a fost violată, că este sechestrată, că a fost bătută. Nu ştia unde se află, le-a dat nişte indicii. Le-a spus tot ce a putut ea, cauta adrese acolo, tot ce a putut ea. Iar poliţia, în «înţelepciunea» lor, credeau că nu este fata. […] Vă daţi seama, la 15 ani să fii bătută, violată, schingiuită şi tu să îţi pui speranţa, să vorbeşti 20 de minute la telefon cu oamenii legii”, a explicat unchiul fetei, potrivit Libertatea.
Abia la 19 ore după ultimul strigăt de ajutor al adolescentei către autorități, polițiștii au ajuns la casa principalului suspect, Gheorghe Dincă, așteptând mandatul de percheziție.
Ce s-a întâmplat de fapt cu fetele, potrivit criminalului
În cazul Alexandrei, Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS) nu a reușit să obțină o locație precisă, ci doar o arie de căutare. De trei ori, ei au furnizat polițiștilor locații greșite. Într-un comunicat de presă, STS a precizat că ei nu identifică locul telefonului şi nici celula operatorului de telefonie prin care se efectuează apelul, și că toate aceste informaţii sunt furnizate de către furnizorul reţelei publice mobile de telefonie la iniţierea apelului, sub forma unor sectoare de cerc care sunt disponibile la nivelul operatorilor şi dispecerilor implicaţi în gestionarea cazului.
Principalul suspect era Gheorghe Dincă, un mecanic auto în vârstă de 66 de ani, care locuia la jumătate de kilometru de ieșire din Caracal. În trecut lucrase la Spitalul Caracal, în calitate de geamgiu. Bărbatul se întorsese din Italia, unde a locuit mai mult timp cu soția lui și unde avea interdicție, din cauză că a încercat să o agreseze pe fiica amantei lui. Întors în România, locuia în casa părintească. Vecinii săi au zis că bărbatul nu lăsa pe nimeni în casă prea mult timp și făcea focul des – atât de des, încât un gunoier de la serviciul public de salubritate din Caracal a povestit că ori de câte ori trecea pe lângă casa acestuia, „mirosea urât a ars”.
În curtea bărbatului, investigatorii au găsit un haos total. În acest haos se aflau și resturi umane. Într-un butoi cu cenușă, ei au descoperit „resturi de oase calcinate, printre care 21 de resturi de dinți de proveniență umană”. Mai mult, din loc în loc au observat gropi săpate și cimentate.
Din primele discuții cu suspectul, cei care l-au interogat l-au descris ca fiind un „personaj limitat intelectual, aproape un om al peșterii”. El a fost descris și de Cristian Conea, medic legist, fost director la Spitalul Caracal și actual consilier local PSD, ca fiind recalcitrant. Conea a adunat informații de la foștii colegi de muncă ai criminalului și a povestit:
„A fost geamgiu. Înlocuia geamurile sparte, dar se ocupa și cu tâmplăria. Când a plecat de la spital și-a făcut service auto, fără să aibă vreo calificare. Era un tip foarte recalcitrant, el avea întotdeauna dreptate, știa tot. Zilnic se certa cu colegii, cu șefii. Dar zilnic! Soția lui lucra tot la spital, era infirmieră. Frecvent venea bătută, învinețită pe la ochi! Aveau scandaluri frecvente”.
Criminalul a pledat nevinovat inițial – dar într-un final și-a recunoscut faptele. Dovezile ADN erau, oricum, incontestabile – în mașina lui s-au găsit fire de păr ale Alexandrei și un cercel de-al ei. Bărbatul a zis că, într-adevăr, le-a ucis pe cele două tinere din Caracal. Există bănuieli că ucigașul în serie ar fi și canibal, și că resturile care rămâneau ajungeau să fie topite în butoaie cu acid.
„Da, este adevărat. A recunoscut că le-a omorât pe amândouă. Sunt două fapte de omor. A oferit niște explicații. Acum sunt din punctul dânsului de vedere, au venit aici pentru a întreține relații sexuale, au fost discuții mai aprinse și în urma acelor discuții le-a lovit și în urma loviturilor s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Din declarațiile dânsului au venit de bună voie”, a explicat avocatul din oficiu al ucigașului, Bogdan Alexandru.
De asemenea, Dincă a recunoscut că după ce le-a ucis pe adolescente, le-a ars corpurile. Pe Alexandra ar fi ucis-o imediat după ce a descoperit că a sunat la 112. Resturile arse ale Luizei le-ar fi aruncat în Olt, după cum au declarat surse judiciare pentru Mefiafax. Potrivit avocatului său, și-ar fi ales victimele la întâmplare.
Cu ce rămânem, în afară de durere fără margini
Foto – taraskurtu/Instagram
După cum poate vedea oricine, răul a fost făcut. Autoritățile s-au mișcat greu, operațiunile de salvare fiind descrise de un singur cuvânt – eșec. Eșec total. Întregul caz a fost preluat și de presa internațională. Astfel, Reuters a relatat cum ministrul Nicolae Moga l-a demis pe șeful poliției, Ioan Buda, pe prefectul de Olt, Petre Neacșu și pe șeful poliției Olt, Cristian Voiculescu.
Reacțiile din partea publicului sunt înfierbântate și variate: pe internet se discută despre revoluții, despre torturarea criminalului și despre reintroducerea pedepsei capitale (mai mult de 80.000 de români chiar au semnat o petiție în sensul aplicării acestei pedepse). Sâmbătă s-a organizat la București mitingul „Pentru Alexandra. Împotriva unui stat nepăsător!”, în fața Guvernului. Duminică a avut loc un alt protest, organizat de mai multe fundații feministe, cu titlul „Cade una, cădem toate!„.
Federația Elevilor din România a solicitat Guvernului să ia măsuri de urgență în vederea remedierii situației transportului elevilor. Federația a atras atenția asupra faptului că în urma OUG 51/2019, transportul județean a fost eliminat în urma presiunilor președinților de consilii județene, pe motiv că bugetul nu permite sustenabilitatea acestui tip de transport. Drept urmare, transportatorii pot renunța la traseele mai puțin profitabile (cum sunt cele din zone rurale), iar oamenilor nu le rămâne altceva de făcut decât să facă autostopul.
Alexandra ar fi putut fi – cel mai probabil – găsită mult mai devreme, potrivit președintelui Comisiei IT din Parlament, Cătălin Drulă (reprezentant USR). Cum anume? STS ar fi putut implementa o soluție gratuită oferită de Google, care funcționează pe 99% din smartphone-urile cu sisteme de operare Android sau iOS. Aceasta presupune un sms cu informații despre locația victimei, care se trimite automat la inițierea apelului de urgență.
„E vorba de un nenorocit de SMS de 100 de octeți și de asocierea lui cu apelul de urgență. Dar nu, ei stau în blocaje de licitații și contestații de ani de zile pentru modernizarea 112”, a scris președintele Comisiei IT din Parlament, pe contul său de Facebook, potrivit hotnews.ro.
Cum ar putea fi protejați copiii și adolescenții pe viitor? Deputata Oana Bîzgan, care a inițiat Legea Registrului infratorilor sexuali, crede că o parte din soluție stă în implementarea corectă a acestui registru. Acest registru ar cuprinde persoanele care au comis infracțiuni sexuale de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Bîzgan a zis:
„Ceea ce s-a întâmplat la Caracal ne face pe toți să urlăm în interior. Este groaznic și este inacceptabil ca un copil, o fată, un cetățean să strige după ajutor, să facă tot ceea ce ține de ea pentru a fi salvată și noi să nu reușim să o ajutăm. [..] Trebuie să învățăm cu toții, inclusiv noi, clasa politică, că nu se fac reduceri de costuri acolo unde este vorba de vieți umane și, mai ales, unde este vorba de vieți de copii. Acesta a fost și gândul meu, când am făcut registrul național, pentru a putea să urmărim, pentru a putea să protejăm – pentru că odată ce se întâmplă un lucru, ne scandalizăm cu toții, ne simțim rău ca nație, însă dacă nu reușim să mergem mai departe și să facem lucrurile așa cum trebuie, nimic nu se va schimba. Nu vom putea rezolva totul dintr-odată. Dar registrul va ajuta să salvăm anumite vieți, și noi ca societate trebuie să facem un efort. Să fim mult mai atenți în jurul nostru și, da, atunci când trebuie să ne luăm o singură dată un extras din acest registru, să ne bucurăm că o facem, pentru că un minim efort din partea noastră poate în mod indirect să ne salveze copiii”.
E greu de spus unde ne îndreptăm acum, ca societate. Ni s-a rupt un membru când nu am fost atenți, iar acum suferim. Șchiopătăm încă o dată, cum am făcut-o de atâtea ori, și ne încurajăm că data viitoare nu se mai întâmpla. Dar de câte ori trebuie să ne rupem câte o mână sau un picior până ne dăm seama că suntem invalizi?
Ultima modificare octombrie 22, 2019 10:07 pm