Aproape o treime dintre copii și adolescenți trăiesc cel puțin o dată o experiență de bullying și devin victimele acestui tip de comportament agresiv complex, cu efecte nocive asupra dezvoltării lor emoționale.
Recunoașterea bullying-ul în toate formele sale și identificarea unor soluții de combatere a acestui fenomen răspândit sunt esențiale în constucția unui psihic echilibrat al adulților de mâine.
Potrivit studiului ”Bullying-ul în rândul copiilor”, realizat în 2016 de organizația Salvați Copiii, bullying-ul este un fenomen extrem de răspândit în România: 24% dintre copiii intervievați au spus că au fost în mod constant umiliți în fața altor copii, 31% au declarat că au fost excluși din activitățile de grup în mod frecvent, 37% au fost victime ale zvonurilor negative împrăștiate în comunitatea școlară, 30% au fost loviți în mod repetat de alți elevi, iar peste 78% dintre ei au recunoscut că au asistat la cel puțin o situație de bullying în școala lor.
În ceea ce privește cyberbullying-ul, România este clasată pe primul loc în Europa, în fiecare an peste 68% dintre copii fiind supuși abuzurilor emoționale în mediul virtual.
Miruna Stănculescu, psihoterapeut, spune că efectele pe termen lung ale bullying-ului pun în pericol sănătatea emoțională a victimei și, de multe ori, chiar viața: „Într-o lume în care părinții se ocupă (sau nu) de furnizarea valorilor, e suficient să îți placă pianul într-o clasă preocupată de fotbal pentru a deveni țintă. Sau să ai un stil vestimentar diferit. Sau să citești în detrimentul Facebook-ului. Odată devenit victimă, copilul se retrage în lumea lui, asta dacă nu era deja retras, timid sau rezervat în atitudinea față de lume. Nici lumea lui nu este una prietenoasă pentru că are drept prieteni tristețea, anxietatea și singurătatea. Sau furia. Performanțele școlare se duc pe apa sâmbetei. Copilul începe să evite prin boală sau chiul chinul interacțiunii cu cei care îl agresează. Întoarce furia împotriva propriei persoane (suicid, anorexie, bulimie, droguri sau alcool) sau a celorlalți, devenind la rându-i un agresor.”
Practic, principalele efecte pe care fenomenul bullying-ului le are în plan social sunt diminuarea dorinței de a comunica și socializa, care determină victimele să se izoleze și absenteismul sau chiar abandonul școlar, pentru a evita întâlnirea cu agresorii sau cu cei care au vizualizat mesajele denigrante distribuite de agresor pe internet. Dar bullyingul are și efecte în plan emoțional: creșterea timidității, lipsa capacității de concentrare, diminuarea puterii de învățare, agresivitate sau depresie, frică și anxietate, determinate de impresia victimei că este urmărită permanent de agresor sau că urmează un nou atac la adresa sa.
Specialiștii spun că atât victimele cât și agresorii implicați în fenomenul de bullying vor avea dificultăți în a dezvolta relații în viața de adult, însă cel mai grav efect rămâne ceea ce este cunoscut sub numele de ,,bullycide”- sinuciderea direct sau indirect influențată de experiențele violente repetate, fie ca modalitate de a opri agresorul, fie pentru a nu mai îndura tratamentul abuziv sau reacțiile celor din jur.
Sursă foto: Shutterstock
Citește și:
Video: Un bărbat transgender ne povestește despre bullying din experiență proprie
”Copii răi”, un spectacol care investighează relațiile de putere dintre copii, profesori și părinți în contextul bullying-ului